Cristian Diaconescu: "Keep Left"

Dumnezeule! Cat poate sa fie de disperat Basescu daca isi lanseaza o platforma asa-zis de dreapta cu ajutorul unuia care nu a apucat nici macar sa isi scoata de pe blog platforma de stanga? Omul asta, Basescu, nu se potoleste pana ce nu ajunge sa provoace mila pana si ultrasilor basisti si bataia de joc a copiilor.

Ninel Peia, PSD - declaratie politica in favoarea Monarhiei

Transcriere declaratie politica.
Parlamentul României,Camera Deputaților
Deputat Ninel PEIA
12.03.2013
Declarație politică


”Constituția dreptății, asta să cerem!”

De 23 de ani, politicieni sau oameni simpli, noi, românii mestecăm zilnic cuvântul democrație încercând să ne autoconvingem că aceasta face parte deja din mediul înconjurător. Nimic mai fals, faptul că auzim acest cuvânt mai des decât este nevoie nu ne garantează nimic, nu ne luminează și nu ne liniștește tocmai pentru că în democrație ar trebui să ne fie bine, or nouă, aici, nu ne este bine deloc. Și nici nu prea ne dă nimeni să pipăim ceva care ar putea să ne garanteze democrația, acea democrație care o să ne facă să ne simțim bine. Să ne simțim bine în pielea noastră, în Europa, în lume…
Pentru că singura garanție întru democrație cunoscută contemporanilor noștri este Constituția. Ori asta care ne girează diverse drepturi nu este Constituția dreptății. Am ajuns la adevăratul subiect al acestei declarații politice: Constituția.
Ne aflăm într-un moment în care presiunea pentru revizuirea Constituției crește pe zi ce trece. Drept vorbind, acest lucru este evident necesar. Ceea ce se mai vede tot cu ochiul liber este și faptul că suntem pe cale, iarăși, să cedăm în fața intereselor unui om, poate a unui grup,fără să abordăm principala grijă a oricărui politician de bună credință: nevoile țării.
Ce-ar fi ca, măcar odată în acești ultimi 23 de ani, să facem pe dos, să ignorăm cerințele de moment în așa fel încât, măcar de data aceasta, să aibă de câștigat România și nu o persoană, zece, o mie.
În acest sens vă propun o chestiune care, înainte de toate, mi se pare de bun simț. Dacă tot e musai să revizuim Constituția, ce-ar fi să lovim doi iepuri cu o singură piatră? Ce ați zice dacă am reveni la punctul în care istoria țării a fost întreruptă de pe calea ei firească de șenilele tancurilor bolșevice? Bref, ce ați zice să adoptăm Constituția din 1923? Așa am repara o mare nedreptate istorică, am repune monarhia în drepturi și am avea o Constituție care ar reîntrupa adevărata garanție a democrației.
Astfel,am avea nu numai un trecut cândva prosper, ci și șansa unui viitor, poate nu roz, dar măcar demn. Unii dintre colegi ar putea întreba: de ce Constituția din 1923? De ce Monarhie?
Recunosc, nu sunt istoric, așa că mă voi folosi de experiența și înțelepciunea altcuiva. Argumentele ce vor urma sunt extrase dintr-un pertinent articol al istoricului Alexandru Muraru.
Iată ce ar avea România de câștigat:
- Un șef al statului imparțial, fie și numai prin faptul că interesele unei domnii se înscriu poate pe zeci de ani și nicidecum pe durata unei guvernări sau a alteia
- Astfel, șeful statului nu ar mai distribui puterea în funcţie de interesele formaţiunii/coaliţiei din care provine. Acest lucru ar credibiliza enorm întreg sistemul politic şi ar responsabiliza electoratul. Care electorat îl simțim cu toții cum se îndepărtează zilnic de politicieni
- Niciun monarh modern nu-şi va compromite domnia făcând alegeri împotriva normelor constituţionale sau împotriva votului popular. Aceasta înseamnă și o distribuţie pe orizontală a puterii în cazul oricărei crize. Un exemplu: în cazul decesului regelui și inexistenței unui moștenitor Parlamentul va fi pus în postura de a decide cine va fi succesorul la tron. Păi se poate mai democratic decât atât?
- În cadrul unei monarhii, mecanismul politic de investire a Executivului nu face obiectul unei dispute, ci a unui consens. Ceea ce visăm din 1989 încoace...
- De vreme ce votul ar fi obligatoriu, așa cum specifica Legea fundamentală din 1923, ar creşte responsabilitatea şi interesul cetăţenilor faţă de reprezentanţii lor.
- Dacă în ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, modificările nu ar fi substanţiale, odată cu reactivarea legii fundamentale din 1923, Senatul ar fi astăzi o adevărată cameră reprezentativă. Ea ar fi compusă din „senatori aleşi” şi „senatori de drept”, recâştigându-şi astfel pe deplin statutul de „cameră superioară”.
- Sistemul judecătoresc – ale cărui hotărâri s-ar pronunţa în virtutea legii şi s-ar executa „în numele regelui” ar beneficia de aportul curţilor cu juri în deliberarea asupra cauzelor.
Culmea, trebuie spus cu voce tare că legea fundamentală din 23 ar putea fi revizuită mult mai ușor decât cea din 2003. În Consituția din 1923 se specifică:„poate fi revizuită în total sau în parte din iniţiativa Regelui sau a oricăreia din Adunările leguitoare”.
Sper ca aceste câteva argumente, împletite cu situația Europei de azi, cu criza de indentitate ce ne bântuie țara, cu eforturile vizibile ale Casei Regale pentru îmbunătățirea imaginii românilor în lume vor fi de natură ca această declarație politică să nu fie făcută în van.
Și nu în ultimul rând am face un mare bine tuturor românilor nu intereselor personale

12.03.2013 Deputat PSD Ninel PEIA

Timpul cand toti politicienii au dreptate

Ma uit mai intai spre opozitie: TRU o acuza pe Monica Macovei ca a fost procuror comunist. Baconschi sugereaza ca nu il mai recunoaste pe TRU, cel pe care il stie de 30 de ani, atunci cand il vede ce slugarnic se comporta cu Vasile Blaga. Anca Boagiu vorbeste despre "mizeriile pe care le scot UNII colegi". Andreea Paul Vass scrie despre Boc ca vorbeste numai prostii. Toader Paleologu scrie despre practici nedemocratice in PDL, numindu-le  "clasicele smecherii de partid". Monica Macovei acuza ca, atunci cand a fost la guvernare, PDL a facut numiri in functii publice cu plicul pe masa. Sever Voinescu realizeaza, in sfarsit, ajutat si de Baconschi, ca intelectualii sunt doar folositi de partide. Stolojan spune despre Macovei ca habar nu are unde sunt sediile de partid, iar pe Udrea o acuza ca a distrus filiala Bucuresti. Si as putea sa continui cu exemplele mult si bine. Nimeni in PDL nu a scapat netaxat de vreun coleg. Si culmea e ca toti au dreptate. 

Despre tradatorul Mihai Stanisoara? Pedelistilor le e de ajuns sa posteze in online pagina dedicata acestuia de pe site-ul Mafiile PDL, site facut intr-o campanie mai veche de usl-isti, pentru a demonstra cat de mizerabil e viitorul vice al PNL. O fac si pesedistii. Profita si ei. Si unii si altii au dreptate! Stanisoara e un mafiot ordinar, la fel ca prietenul Frunzaverde.  

Daca ma uit spre putere, spre USL, e aproape la fel, dar e de-abia inceputul. Acuzatiile principale pe care si le fac intre ei liberalii si pesedistii sunt de... basism. Si ei, culmea, au dreptate! Acum, nu stim care sunt mai basisti. Pesedistii care semneaza coabitari cu Basescu, sau penelistii care ii salveaza presedintelui oamenii, transferandu-i rand pe rand din opozitie la putere? 

Problema care se pune e ca usl-istii incep sa devina chiar mai basisti decat basistii. Pentru ca, daca originalii nu au reusit, neavand o majoritate atat de puternica, sa-si puna in practica toate mizeriile nedemocratice precum intarirea prerogativelor presedintelui, VUM intr-un tur, sistemul bipolar de partide, parlamentari mai putini... etc, copiile mai mult decat reusite ale basistilor au toate sansele sa o faca in aceasta toamna, la revizuirea Constitutiei.  

Sa va mai scriu despre razboiul serviciilor, razboi pe care il vedeti zilnic intre securistii Voiculescu si Ghita, prin intermediul televiziunilor pe care le detin? De la Voiculescu aflam, printre altele, ca Ghita a fost ingrasat de stat, iar de la Ghita despre conturile din Cipru ale lui Voiculescu. E evident ca si unul si altul au dreptate in acuzatiile pe care si le aduc.   

Ma intreb ce zic votantii care, la doar trei luni dupa alegeri - atunci cand toti politicienii se zugraveau in campanie in cele mai roz culori ale puritatii si onestitatii - au parte de o asa deschidere si transparenta din partea actorilor politici care, acuzandu-se reciproc, dezbracati de orice jena, sunt aproape sa isi verse unii altora in cap toate laturile pe care le-au dosit pana acum in fundul curtii, si care parca stateau sa refuleze. Razbate din toate colturile politicii un miros pestilential. Dar trebuie totusi  sa ne bucuram. E timpul in care, in sfarsit, toti politicienii sunt sinceri si toti au dreptate!