Crăciun fericit!

Femeile pot vota in Arabia Saudita. Un pas important? Sa ne mai gandim...

S-a tot scris despre faptul ca femeile din Arabia Saudita pot vota si candida pentru prima data, anul acesta, la al treilea scrutin din istoria statului saudit. S-a mai spus ca acesta ar fi un pas destul de important pentru egalitatea dintre femei si barbati in Arabia Saudita, stat care, ce ironie, detine sefia comisiei pentru drepturile omului la ONU. Si, ca dintr-o populatie totala de 21 de milioane de locuitori, s-au inscris pentru a vota 131.000 de femei, pe langa 1,3 milioane barbati.

Insa acest vot nu marcheaza deloc o democratizare a Arabiei Saudite, tara in care Constitutia tarii este reglementata strict pe baza Legii Islamice. Singurul scrutin in care sauditii se pot exprima este cel pentru Consiliile Municipale, care au puteri extrem de limitate: se ocupa doar de strazi, parcuri si salubrizare. Chiar si in cazul acesta, femeile si barbatii vor vota in centre de vot diferite, iar femeile nu se pot inscrie singure la vot, ci doar cu avizul tutorelui. Tot tutorele, sau un alt membru de sex masculin al familiei, este obligat sa le conduca la sectia de vot, pentru ca femeile nu au dreptul sa circule neinsotite in public.

Femeile nu pot face nici campanie direct in fata barbatilor. Si este evident de ce. Pentru ca nu pot aparea in public cu fata descoperita, Arabia Saudita fiind una dintre cele mai restrictive tari cu privire la purtarea valului islamic. Din acest motiv, pentru transmiterea mesajelor, femeile sunt obligate sa apeleze tot la barbati, ca intermediari intre ele si electorat. Si nu e greu de prevazut ca "succesul" in alegeri al femeilor va fi extrem de mic spre nul. Asa ca... despre ce pas important vorbim?

Ticu Dumitrescu - 7 ani...

Ieri s-au implinit sapte ani de la trecerea lui Ticu Dumitrescu la cele vesnice. O sa reiau un text pe care l-am scris atunci pe blog. Ca sa ne aducem aminte...  Si pentru ca Ticu Dumitrescu, mai exact atitudinea lui Traian Basescu fata de acesta, m-a determinat, acum 10 ani, sa devin comentator politic in online.

9 decembrie 2008

"Nu am putut sa scriu nimic in prima clipa cand am auzit ca Ticu Dumitrescu a trecut la cele vesnice. Eu nu l-am cunoscut direct.  Stiu insa tot ce a facut pentru aceasta tara si cum s-a luptat sa-si vada visele implinite.

De numele lui se leaga momentul in care m-am “despartit” de Traian Basescu, in 2005, si lucrul acesta nu il voi uita niciodata. Ticu Dumitrescu e “de vina” pentru aceasta “ruptura politica”, si ii multumesc si acum ca mi-a deschis ochii, in vara aceea in care Basescu aflat in China, l-a umilit, l-a tratat de sus, l-a persiflat intr-un mod dezgustator. 

Pentru ca trebuie sa recunosc ca pana atunci nu numai ca il votasem pe Basescu de fiecare data, dar il sustinusem in fiecare campanie electorala. 

Zilele acelea din vara lui 2005, in imaginile care se perindau pe sticla televizorului, am vazut in ochii lui Ticu Dumitrescu o durere si o dezamagire imensa, pe care niciodata nu mi-o voi scoate din minte. Se desfasurau alegerile interne din Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, moment in care PD – cu sprijinul direct al lui Traian Basescu - declanseaza o noua criza, alegand sa NU il sustina pe Ticu Dumitrescu, asa cum fusese intelegerea cu PNL, la sefia institutiei. PD, alaturi de PSD si de PRM (aliantele astea va spun acum mai multe, nu?) alesesera sa il voteze pe Corneliu Turianu. Imediat, Ticu Dumitrescu a anuntat ca isi va da demisia din CNSAS. Cititi declaratia facuta pentru ziarul Ziua:

“Nu a fost o lovitura de teatru, oameni buni! A fost o lucratura. Nu cred ca va mai avea loc deconspirarea Securitatii asa cum am gandit-o eu", a spus liderul fostilor detinuti politici. In opinia lui Ticu Dumitrescu, presedintele Traian Basescu nu este strain de cele intamplate. "Regret implicarea presedintelui Basescu, prin domnul Emil Boc care a inventat un candidat peste noapte: pe Corneliu Turianu. (...) Nu cred ca mister Boc face ceva fara ordin. Sa-ti fie rusine, domnule Boc, pentru ca dumneata ai facut aceasta lucratura!", a spus Ticu Dumitrescu. El i-a batut obrazul si liderului pesedist, Mircea Geoana, care il asigurase de sustinerea reprezentantilor partidului sau. "A fost o lucratura. Felicitari. Sper ca domnul Timofte m-a auzit" a intarit initiatorul legii deconspirarii Securitatii.”

Presedintele Traian Basescu, aflat in vizita in China, a refuzat sa comenteze situatia de la CNSAS, delarand pe un ton cinic ca este o problema de care este „departe si ca distanta si ca interes”. Totul insa i se tragea lui Ticu Dumitrescu de la niste discutii mai vechi cu Traian Basescu prin care insistase din rasputeri pe niste idei si principii pentru care luptase fara rezerve: Il citez chiar pe Ticu Dumitrescu, din nou:

„ In februarie 2005, in fruntea unei delegatii a AFDPR, am fost primit de presedinte, la cererea mea, cerere care era facuta din decembrie 2004. Poate cea mai importanta a fost rugamintea adresata in numele Asociatiei sa convoace cele doua Camere ale parlamentului si, intr-o declaratie solemna care sa fie supusa votului nominal, deschis al parlamentului, sa recunoasca, sa-si asume si sa condamne - retineti, va rog, ca sunt trei etape - crimele comunismului. Domnia sa, spre stupefactia mea, pentru ca eu ma asteptam sa raspunda creditului acordat (trebuie sa recunosc ca l-am votat pe d-l Basescu), a venit cu acel raspuns: dovezile, dovezile. Asta m-a socat.”

Traian Basescu incercase pana atunci din rasputeri sa evite acest moment, al condamnarii comunismului, incercand chiar sa il indeparteze pe Ticu Dumitrescu, asa cum el insusi spune, de la sefia CNSAS. Totusi, cu ajutorul societatii civile si la presiunile ei, Basescu a fost obligat sa o faca: sa condamne comunismul. Dar am inteles in zilele acelea, chiar de la Ticu Dumitrescu, ca totul s-a intamplat nu din dorinta presedintelui, ci la schimb pentru o sustinere pe termen lung a unei parti a societatii civile. Un troc, dragii mei. Un troc pe voturi. In schimbul unor sinecuri. Pentru o luuuunga prietenie. Calduta tuturor si legitimata de o aureola de moralitate. Un contract cinic menit sa preia de la PNL "tema anticomunista".  

Am citit zilele astea cateva texte despre eroul Ticu, cel caruia ar trebui sa-i legam neconditionat numele de condamnarea comunismului, fara sa-l mai numim pe cel care a vazut in asta doar un troc politic. Printre textele citite m-au emotionat cel mai mult cel al lui Radu Portocala si cel al lui Radu Calin Cristea. Sunt oameni care au avut norocul sa-l cunoasca indeaproape pe acest mare OM. Scrasnit, chinuit, incorsetat, vizibil obligat, a scris ceva si Traian Ungureanu. Mai mult ca sa evite sa scrie ceva despre Marea Coalitie Fesenista ce ni se arata ca o stea de la rasarit. Aproape pot sa spun ca e un noroc ca admirabilul Ticu a murit cu cateva zile ca aceasta odioasa coalitie sa fie batuta in cuie. L-ar fi amarat si mai mult..."