Denunturi mincinoase? Delatiuni? Nu. Declaratii de recunoastere a vinovatiei.

Stau de zile intregi si ma intreb cat o sa mai vorbeasca presa si politicienii despre "denunturi", despre delatiuni... Multi nu se informeaza de ajuns, dar multi si manipuleaza, stiind de fapt despre ce e vorba. Ce intelege lumea din toata nebunia asta? Ca i-a cuprins brusc pe toti placerea delatiunii si a tradarii? Ca daca dai vina pe altcineva, scapi de puscarie, asa cum minte odios Elena Udrea, incercand sa se victimizeze? Nici gand!

De fapt, inculpatii, conform Noului Cod Penal, au de la 1 februarie ocazia sa semneze un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorii, constand si intr-o declaratie de recunoastere a vinovatiei, in momentul in care dovezile si probele aduse de procurori sunt indubitabile. Daca probele nu ar fi clare impotriva lor, nimeni nu ar fi nebun sa isi recunoasca o asa-zisa vinovatie. Ba chiar presiunile facute pentru a obliga pe cineva sa isi recunoasca o falsa vina sunt aspru incriminate penal.

In declaratii insa apar, evident, alti inculpati, martori si probe din dosar. Exact asa cum apar si in dosarele intocmite de procurori. Mai exact, Cocos nu a denuntat-o pe Udrea ca sa scape el de puscarie. Nu va scapa. Cocos a ales sa colaboreze cu procurorii, a recunoscut faptele pentru care procurorii aveau deja dovezi in legatura cu el, Elena Udrea si altii, a semnat acordul si a facut declaratia. Nu cred ca cineva scrie ceva in plus fata de ce au descoperit deja procurorii, asa, din razbunare sau de amorul artei. Denuntul calomnios si fals in declaratii e si el incriminat penal. 

Repet: acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie doar atunci cand, din probele administrate, rezulta suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala cu privire la vinovatia inculpatului. In presa insa nu apar prea multe date din munca procurorilor, de unde am putea sa observam ca probele, dovezile, exista la dosar, ci apar in special aceste declaratii, denumite simplist si manipulator "denunturi". Si fandacsia-i gata: "Vai, Cocos a tradat-o pe Udrea!" 

Nu oricine poate semna un astfel de acord. De ce? Legea spune ca acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia doar daca infractiunile pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala sunt pedepsite cu amenda sau cu cel mult sapte ani de inchisoare. Instanta decide apoi daca admite sau nu acordul. 

Ce e important? Dupa ce inculpatul recunoaste in fata procurorului ca a comis infractiunile pentru care este urmarit penal, acesta semneaza acordul, prin acelasi document fiind stabilite cuantumul pedepsei si forma in care urmeaza a fi executata. Ei, bine, aici apare avantajul inculpatului, daca se poate vorbi de un avantaj in situatia asta... In cazul in care instanta admite acordul de recunoastere a vinovatiei, solutia pe care o va dispune nu poate fi o condamnare mai grea decat cea asupra careia s-a ajuns la acord intre procurori si inculpat. Dar, dupa cum poate sa admita, instanta poate de asemenea sa nu admita acordul. Si sa decida o alta condamnare. 

Cum spuneam, nu oricine poate semna un astfel de acord. Pedofilul Columbeanu - al carui caz il invoc pentru ca e un exemplu recent - chiar daca si-a recunoscut vinovatia, sperand intr-o pedeapsa mai blanda in instanta, nu putea sa beneficieze de "avantajul" de a-si "negocia" cu procurorii cuantumul si forma pedepsei, deoarece infractiunile infaptuite depaseau sapte ani de inchisoare. Pana la urma, asa cum probabil ati citit, a luat 26 de ani si patru luni de puscarie. 

Ce mai aduce nou un astfel de acord? Pai, ceva esential. Simplifica si micsoreaza mult timpul de judecata. Procesele nu vor mai dura ani si ani... 

Foto: Libertatea.

Elena Udrea si "The Con is on"

Gestul Elenei Udrea, de ieri, din Parlament, m-a facut sa vad filmul "Cacealmaua" - "The Sting" - de unde se pare ca s-a inspirat. Exagerez cand spun s-a inspirat. Pe ea nu o ducea capul la asa ceva. Cineva a invatat-o...

Nu mi-a parut rau deloc ca l-am vazut. Actiunea se petrece in anii '30, perioada in care America a stat sub teroarea crimei mafiote si a unei coruptii fara precedent. E o comedie delicioasa, cu escroci dintr-un orasel american, care reusesc sa se razbune pe seful gangsterilor din Chicago (personaj care controla politia si jumatate din politicienii din Chicago si New-York), dupa ce acesta ordonase uciderea unuia dintre micii smenari.

In film, semnul atingerii nasului apare atunci cand escrocii se cauta, se recunosc si se aduna pentru a pune la cale marea razbunare. Este semnalul lor de lupta: "The Con is on".

Intr-un final, dupa o actiune inteligenta, pestii cei mici reusesc sa inghita pestele cel mare. Il atrag pe seful mafiei intr-o capcana, la cursele de cai, unde il fac sa piarda 500.000 de dolari, fara macar sa-si dea seama de escrocherie. Sau cine i-a copt-o. Tovarasul lor de mici smenuri, care fura portofele, e astfel razbunat.

Acum, ce-o fi in capul Elenei nu stiu exact... Probabil il considera pe Coldea seful mafiei. Iar ea e hotul de portofele. Probabil lui i-a fost dedicat acel gest, ca-n filme, cu promisiunea razbunarii. "In realitate, e un semn pe care l-am făcut unei persoane dragi mie, careia am vrut sa-i transmit ca "totul e în regula", spune ea.

Da, da! :)