De luni bune, Legea educatiei si scandalurile nascute pe marginea ei mentin si intretin criza politica in care ne aflam. Punct vulnerabil in tot acest razboi, pretentiile justificate sau nu ale maghiarilor de la UDMR, ar trebui analizate si tratate corect si echidistant, asa cum o face Fundatia Dinu Patriciu intr-un articol pe site.
In afara oricaror interese politice, articolul incearca sa prezinte atat avantajele cat si dezavantajele pe care le-ar putea avea populatia de etnie maghiara, in ceea ce priveste educatia in limba materna. Un articol care nu ar fi rau sa aiba si o traducere in limba maghiara, in asa fel incat un numar cat mai mare de maghiari sa aiba acces la el. Il preiau integral:
----------
"Unul dintre cele mai disputate articole din noua Lege a Educatiei Nationale este cel referitor la acordarea dreptului minoritatilor de a studia istoria si geografia in limba materna, parerile fiind extrem de impartite in ce priveste utilitatea si efectele pe care le va produce o asemenea masura. Mai mult, legea prevede si faptul ca limba romana va fi invatata in regim de limba straina.
Conform recensamantului din 2002, in Romania traiesc 1,4 milioane de maghiari, cifra in scadere fata de cei 1,6 milioane inregistrati in 1992, acestia fiind majoritari in doua judete: Harghita, judet in care maghiarii au o pondere de 85%, si Covasna cu un procent de 74%. O pondere mare o au maghiarii si in Mures (40%) si in Cluj (17%), in aceste patru judete avand domiciliul 57% dintre cetatenii romani de etnie maghiara care traiesc in Romania.
In ceea ce priveste sistemul educational exista aproximativ 175.000 de copii inscrisi in scoli cu predare in limba maghiara, scoli in care predau un numar de 11.000 de cadre didactice.
Acestea sunt cifrele la care trebuie sa ne raportam atunci cand discutam despre efectele unor masuri de genul celor prevazute in noua Lege a educatiei.
Dincolo de disputele cu tenta nationalista, trebuie spus ca aceste modificari au atat avantaje, cat si dezavantaje pentru maghiari.
Avantajele educatiei in limba materna:
- maghiarii pot invata mai usor o materie predata in limba care le este cea mai familiara. Ce ne intereseaza de fapt – ca elevii sa stie mai multa istorie sau geografie, sau ca aceste materii sa fie predate in limba romana?
- multi dintre maghiari se exprima doar in limba materna atat acasa cat si la scoala, iar in acest context, invatarea limbii romane in regim de limba straina si folosind manuale concepute special in acest scop este o masura care poate genera rezultate mult mai bune decat pastrarea actualului sistem. Bineinteles, asta doar in cazul in care elevii chiar doresc sa invete bine limba romana;
- in Harghita si Covasna (si nu numai) exista multe localitati in care maghiarii reprezinta peste 95% din populatie, multi dintre ei nefiind vorbitori de limba romana. Isi imagineaza cineva ca in aceste localitati, copiii invata acum geografia sau istoria in limba romana? Nu cred! Prin urmare, noua Lege a educatiei nu va face decat sa oficializeze o situatie existenta, neaducand de fapt nimic nou;
- nu in ultimul rand, educatia in limba materna ofera minoritatilor posibilitatea de a isi pastra si perpetua mai bine valorile culturale.
Dezavantajele educatiei in limba materna:
- marirea ariei de cuprindere a invatamantului in limba materna poate duce la o reducere a numarului de maghiari care vorbesc bine limba romana, iar acest lucru poate avea consecinte semnificative in ce priveste piata muncii. Astfel, Harghita si Covasna sunt judete sarace, cu un PIB/capita sub medie si cu o rata a somajului peste media pe tara, iar aceasta situatie nu se poate schimba decat prin investitii si crearea de noi locuri de munca. Cine va angaja insa persoane care nu vorbesc bine limba romana?
- daca tot mai multi maghiari se vor exprima doar in limba materna vor creste tensiunile intre acestia si romanii care locuiesc in zonele in care maghiarii sunt majoritari. Astfel, cei care nu vor cunoaste limba vor avea dificultati reale de a se intelege cu etnia majoritara, existand chiar riscul ca romanii sa fie „absorbiti” in cazul in care limba maghiara devine practic singura limba de comunicare.
De asemenea, mai trebuie adaugat faptul ca, anual, un numar important de maghiari parasesc Romania cu destinatia Ungaria, efect care poate fi accentuat de noua Lege a educatiei. Extinderea invatamantului in limba materna ii va face pe absolventi sa caute acele spatii cultural-lingvistice de care se simt mai apropiati, iar asta inseamna de fapt emigrarea in Ungaria.
Concluzie:
Daca Romania ar fi avut 1,4 milioane de germani, nu 1,4 milioane de maghiari, disputele legate de educatia in limba materna probabil ca nu ar mai fi avut loc. Exista insa o mare doza de populism si nationalism in dezbaterile pe marginea acestui subiect, multi avand impresia ca astfel se deschide cutia Pandorei, de aici si pana la autonomia teritoriala sau pe criterii etnice nemaifiind decat un pas.
Or, lucrurile nu stau chiar asa – odata cu aderarea la UE si NATO, Ungaria a renuntat automat la orice pretentie teritoriala, iar in cei 20 de ani care s-au scurs de la Revolutie, toata clasa politica de la Bucuresti a respins ferm orice discutie legata de autonomie.
Este normal ca maghiarii sa isi doreasca sa invete cat mai mult in limba materna, insa, in acelasi timp, cei care nu cunosc foarte bine limba romana vor avea un handicap semnificativ atunci cand, dupa absolvire, vor incerca sa isi gaseasca un loc de munca."
Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia
-
*Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia* – Energi terbarukan di
Indonesia akan meningkat jika negara terus memanfaatkan energi panas bumi.
Indon...