"Criza o suportam. Si frigul. Pe Basescu nu-l mai suportam"

"Piata Universitatii - 2012" - un mall democratic, asa cum ii spune Bogdan Duca. Un mall in care gasesti de toate, cu un singur ingredient de baza, democratia. O "marca" ce s-a extins in toata Romania si afara, ce trebuie promovata, pentru moralul romanilor, pentru sanatatea noastra civica. Au fost si vor mai fi probabil zeci de diversiuni, multi infiltrati, dar pana la urma "Piata" are un sistem de autoprotectie prin care se separa griul de neghina, iar mesajele fabricate in laborator, chiar daca au aici acces, nu au succes.

La Cluj s-a strigat "Două tururi de primar, necesare pentru Ardeal", asa cum remarca Transildania. Se cer asadar lucruri concrete. Cativa tineri, in strada (video), au inteles un lucru ce tine de esenta democratiei, si il afirma mai autentic si mai zgomotos decat a facut-o orice politician. Sigur, nu doar Ardealul are nevoie de primari alesi din doua tururi, ci toata tara. E timpul ca partidele sa auda nu doar ce le convine, ci tot ce cere "Piata". Se cere si "Monarhie" in toata tara. Si din nou zic ca e vremea ca partidele sa ia in discutie si acest lucru. Niciun partid nu mai poate sa se faca ca nu vede si nu aude, cand peste 36% dintre romani spun ca au cea mai mare incredere in Regele Mihai si in Casa Regala.

24 Ian 2012 la Cluj-Napoca from robert.precup on Vimeo.

Va simtiti bine pe la noi, domnilor?

In timp ce Gitenstein nu scapa niciun piscot la vreo receptie portocalie prin Romania, Franks isi rupe pantofii la hore cu basistii.

"ABC-ul Liberalismului"

Deputatul liberal Alina Gorghiu organizează pe 11 februarie, începând cu ora 11:00, la Cafeneaua Liberală din Bucureşti (Str. Doamnei nr. 9, Sector 3) dezbaterea publică "ABC-ul Liberalismului".

Despre istoria, cultura şi principiile liberale vor fi în dialog Dinu Zamfirescu, Mircea Diaconu, Călin Popescu Tăriceanu şi Mihai Voicu. "Este un bun prilej să ne reamintim ce reprezintă Partidul Naţional Liberal, cine au fost Brătienii şi de ce suntem cel mai tânăr partid istoric", spune Alina Gorghiu. Cei care doresc să participe pot lua legătura cu Alexandra Bogdan (tel. 0729.806.313 - bogdanalexandra@yahoo.com) sau Mara Calista (tel. 0722.511.613 - mara.calista@yahoo.com).

"Băsescu e mort" - un articol de Marius Oprea

Mă tot gîndesc de o bună bucată de vreme la cel mai singur om din România. La Traian Băsescu. La tăcerea lui. O tăcere de-a dreptul asurzitoare. La singurătatea lui. Oare ce face el acum? Se uită la televizor? S-a mai spălat pe faţă în zilele din urmă? A mai vorbit cu soţia, cu fetele lui? Are cearcăne? Mai este în ţară, sau a fugit în China, unde pare a se simţi bine? De fapt, mai trăieşte, sau lumea cere demisia unui om sfîrşit? Nimeni nu ştie. Eu cred că Băsescu a murit. E un cadavru politic, care acum îşi aşteaptă pe catafalcul de la Cotroceni îmbălsămarea cuvenită fiecărui lider de talia sa. Este finalul apoteotic al unei cariere politice pe măsură. O carieră în care acest om deosebit, dăruit cu o putere de distrugere echivalentă cu a unei întregi flote de cuirasate, a scufundat tot ce i-a ieşit în cale.

Căpitan de vas fiind, a început prin a incendia un port. Ca reprezentant al Navrom la Anvers, a continuat prin a-şi torpila foştii colegi din flota comercială. Ca revoluţionar, a avut grijă să ia legătura cu şeful Securităţii din Constanţa pentru a se asigura că voluminosul său dosar cu faptele de arme în slujba defunctului regim nu-i va face probleme în viitoarea carieră. O carieră pe care în serile lungi ale primelor zile de democraţie şi-o croia încet, precum aşezase odinioară pe hărţile lumii traseul cargoului său „Biruinţa“. Ajuns de la malul mării la Bucureşti, pe uscat, a avut grijă să se „aşeze“ corespunzător şi să-şi aducă lîngă sine oameni devotaţi şi tăcuţi, precum Călin Marinescu, zis „Shogunul“, cu care, după un plan bine chibzuit, a tăiat flota bucăţi şi a vîndut-o la fier vechi. Sau, mă rog, la preţ de fier vechi, diferenţa alimentînd conturi din care avea să-şi înzestreze corespunzător fetele. La guvernare, ajuns ministru al Transporturilor, nu l-au interesat prea mult jalnicele şosele ale patriei, pentru care a perceput doar o taxă şi a aşezat la marginea gropilor panouri pe care, cu umor negru, a pus să se scrie „Aici sînt banii dumneavoastră”. Apoi, pentru că un raport intitulat „Apartamentul“, conceput de şeful corpului de control al prim-ministrului a scos la iveală matrapazlîcurile sale imobiliare, s-a răzbunat crunt. A făcut nu doar să fie înlăturat acel şef al corpului de control, un om onest, pe numele său Valerian Stan, ci l-a adus la exasperare şi demisie chiar pe prim-ministrului Ciorbea. A dus răzbunarea mai departe, împingînd partidul acestuia pe marginea prăpastiei şi distrugînd Convenţia Democrată.

Nici în propria ogradă nu a avut prea multă răbdare să stea în linia a doua a partidului care l-a adoptat. Printr-o lovitură de maestru al pirateriei, şi-a debarcat şeful. Petre Roman, cel care îl propulsase în fotoliul ministerial, s-a trezit peste noapte aruncat peste bord, iar Băsescu, prin bine-cunoscutul său hohot de satisfacţie, i-a luat locul la cîrma Partidului Democrat. Ajuns apoi primar al Capitalei, ne-a anunţat solemn că nu va părăsi această funcţie pentru nimic în lume. L-am crezut, pentru că uităm repede şi nu am stat să decriptăm, în acele timpuri, hăţişurile carierei acestui adevărat Principe. După ce, o vreme, a dărîmat buticuri şi a omorît nişte cîini, cu lacrimi în ochi l-a îmbrăţişat pe „dragă Stolo“, luîndu-i şi lui locul drept candidat la preşedinţie şi torpilînd Partidul Naţional Liberal, care îi salvase de la eşuare pe democraţii lui Băsescu. Nava de sub pavilionul celor trei trandafiri a fost prima care s-a bucurat de foloasele intrării în apele calde ale Puterii, odată cu comandantul său.

După care, salvă după salvă, Băsescu i-a bombardat neîncetat pe aliaţii săi liberali. Sabotată de propriul comandant, Alianţa Dreptate şi Adevăr s-a rupt şi s-a scufundat. Nu se ştie cine ce a mai salvat, care e dreptatea şi unde s-a dus adevărul. Apoi, s-a autointitulat „popular“. Dar nici un moment setea de luptă a comandantului navei-amiral România nu s-a ostoit. Nemaiavînd inamici, şi i-a inventat. Şi-a aruncat peste bord secunzii şi ofiţerii de cart, care au îndrăznit să comenteze manevrele sale din ce în ce mai nesăbuite. A atacat cu toată forţa Parlamentul şi i-a scufundat pe aliaţii săi vremelnici social-democraţi. Pînă ce, într-un tîrziu, a rămas cu totul singur, avînd alături doar o sirenă blondă şi un mic steward, care îi umple cînd şi cînd paharul, după reţeta cunoscută – numai un deget peste patru cuburi de gheaţă. Acum, după ce a distrus tot ce era de distrus în jur, comandantului Traian Băsescu nu i-a mai rămas decît un singur lucru. Să se distrugă pe sine. A reuşit. Dumnezeu să-l ierte.

-----------

Preluat de pe Observatorul Cultural

26 ianuarie - De ziua lui... omagiu discret conducatorului...

Boc la munca patriotica ceausista:

Basescu si-a incurajat mica armata. Restul ramanem decisi: Jos Basescu!

Nicio clipa nu ni s-a adresat ieri Basescu noua, celor care protestam. Noua, celor aproape 90% care il contestam. Pentru noi, discursul a insemnat 100% sfidare, daca nu chiar amenintare. Presedintele si marea majoritate a romanilor raman astfel pe pozitii ireconciliante.

"Basescu - un Comandat de nava care nu a ratat niciodata destinatia". Asa au denumit un filmulet de propaganda pe care il posteaza de zor pe facebook cei de la Institutul de Studii Populare. Un mesaj exclusiv pentru sustinatorii lui Traian Basescu, fie din PDL fie din zona sinecuristilor fara carnet de partid. Restul slugilor din online, Blogary, In Linie Dreapta, Noua Republica... etc reactioneaza pe linie, prin postari super-elogioase, promovand discursul mobilizator al presedintelui. Iata, mai jos, o mostra:

“Aproape a inaugurat un nou mandat”.
Ăsta e mesajul cel mai important, un “aproape” nou mandat, întoarcerea la cei care l-au votat, distanțarea de partide și politicieni, determinarea de a antrena veritabila societate civilă în reforme, determinarea de a nu mai intra în alegeri cu un electorat de dreapta dezamăgit, blazat și absent. Luciditate, curaj, viziune.

Avand in vedere cele de mai sus: de ce se agita atat televiziunile sa-i promoveze mesajul adresat micii lui armate?

"Un apel realist pentru salvarea Romaniei"

"Cu toţii părem a intui astăzi că revertebrarea noastră nu înseamnă doar schimbarea unui regim politic cu un altul, doar înlocuirea unui partid cu altul, doar reforme economice şi un mai solid sistem de asistenţă socială. Trezirea naţiunii la viaţa democratică înseamnă recuperarea identităţii, respectul şi promovarea valorii, sprijinirea celor mai slabi dintre noi, reconsolidarea instituţiilor pe alte principii decât cele clientelare şi politice, respectul faţă de lege, responsabilizarea actului de guvernare, recuperarea demnităţii naţionale.

În acest context, este firesc ca mulţi dintre noi să ne învestim speranţele în singura instituţie care îşi păstrează întregul capital de prestigiu acumulat în aproape un secol şi jumătate de istorie: Casa Regală a României. Dacă protestatarii din toate colţurile României îşi îndreaptă astăzi privirile către Monarhie este tocmai pentru că simt lipsa acută a unei instituţii stabile, neutre, străine de jocurile politicianismului meschin şi respectate peste tot în lume. Populaţia pregătită azi să redevină naţiune începe să simtă că doar o instituţie străină de politică o poate reprezenta şi îi poate readuce sentimentul mândriei bazate pe tradiţie, pe continuitate şi pe un devotament faţă de România pe care Casa Regală nu l-a dezminţit niciodată.

Maturitatea democratică de care suntem, pare-se, aproape îi va conduce pe români şi pe aleşii lor la concluzia că avem nevoie de un factor de echilibru, de un arbitru, de o marcă identitară puternică, de un factor de prestigiu şi de demnitate naţională care nu poate fi decât Casa Regală.

Maturizarea noastră democratică va transforma scandarea romantic-nostalgică a anilor 1990, „Monarhia salvează România!”, în realitate pragmatică: „România cere Monarhia!” Dar, aşa cum s-a întâmplat şi în 1866, această chemare trebuie să se facă auzită şi prin vocile reprezentanţilor naţiunii.

Chemăm partidele responsabile ale ţării şi toate forţele care doresc evoluţia înspre bine a României să-şi înţeleagă rolul istoric care le revine şi să acţioneze cât mai repede în direcţia restaurării formei legitime de guvernare a României, Monarhia constituţională. A venit momentul să încheiem paranteza nocivă republicană impusă de regimul comunist."

Am citat mai sus dintr-un apel al tanarului istoric Filip Lucian Iorga adresat partidelor responsabile si intregii societati civile, publicat pe Oglindanet si denumit "Un apel realist pentru salvarea Romaniei" Un apel necesar, consider, atata timp cat vocile manifestantilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Stuttgart, Nuernberg, Londra, si nu numai, scandeaza din ce in ce mai sonor: "Monarhia salveaza Romania".

Foto: Razvan Sandu (Piata Universitatii, 25 ianuarie 2012)

Despre demisia din Parlament

Tin de la inceput sa va spun ca nici eu nu sunt de acord cu demisia parlamentarilor. Precum stiti, propusesem o forma de greva parlamentara. Imi place insa cum a argumentat Transildania. Il citez:

"Exista, in afara absurditatii care ar insemna demisia, o multime de alte metode inteligente de protest a parlamentarilor opozitiei, la care ar trebui sa se gandeasca, fie in strada, in parlament sau in circumscriptiile care le reprezinta. Eu daca as fi parlamentar nu mi-as da demisia niciodata, lasand fara vot in Parlament pe cei care m-au ales, si cei carora le voi cere din nou votul, ci din contra, as protesta zi de zi (si) in Parlament."

Se pare insa ca draga noastra opozitie ori nu are imaginatie, ori e paralela cu protestele din strada. Cu astfel de gesturi extreme nu va impresiona pe nimeni. Cei influentati de mesajul basist "toti sunt la fel" se vor bucura ca au scapat sa mai plateasca cativa parlamentari, iar cei informati, cei care cunosc cu adevarat valoarea Parlamentului, a opozitiei, care au responsabilitatea votului, vor fi jigniti de usurinta cu care opozitia politica iese de pe terenul de lupta, din Parlament, acolo unde inca se mai simt reprezentati. Si va scriu aceste lucruri dupa ce am vorbit deja si cu alte persoane, nu e doar o concluzie a mea. In plus, faptul ca opozitia nu este cu-adevarat unita nici macar in acest demers, da senzatia de bajbaiala, de neseriozitate, de superficialitate, de heirupism.

Un articol bun a scris si Lucian Gheorghiu in Cotidianul pe aceasta tema, iar Spune si tu are cateva argumente pro si contra demisiei. Pe http://www.acum.tv/articol/45670/, senatorul Raymond Luca a ales sa isi intrebe electoratul ce crede despre o astfel de demisie, daca ea ar fi oportuna. Un gest salutar.
Iata cum ar arata Parlamentul fara opozitie:

Baconschi demis si o noua surpriza! Basescu nu merge la Copenhaga!

Pe agenda Consiliului European de Justitie si Afaceri Interne de la Copenhaga, unde peste cateva zile se va discuta subiectul Schengen, apare ca presedintele Consiliului European se intalneste NUMAI cu presedintele Bulgariei, nu si cu cel al Romaniei asa cum era firesc. Cum e soarta tarii noastre in joc la Copenhaga, legata de intrarea in Schengen, putem interpreta fie ca presedintele a decis sa nu se duca de frica reactiilor internationale, fie ca Herman Van Rompuy - presedintele Consiliului European - l-a omis pe Traian Basescu de la consultari!

Detalii aici: http://www.eucouncilpress.eu/week

Londra si Stuttgart - proteste

Greva parlamentara la Bucuresti si la Bruxelles

Stiu ca maine opozitia va discuta si pe tema demisiei din Parlament. As propune insa o greva parlamentara, la care sa ia parte inclusiv europarlamentarii opozitiei, la Bruxelles. Nu stiu in ce conditii se poate face, dar astazi, Victor Ponta a spus la Antena 3 ca si europarlamentari din alte tari ar vrea sa ia parte la o astfel de greva, pana cand Basescu si Guvernul Boc isi vor da demisia. Parlamentarii romani trebuie sa faca un comitet de greva, sa fie gasiti zilnic intr-un sediu, sa fie usor de contactat de cetateni, sa faca diferite proteste in strada. Dar nu trebuie sa iasa total din Parlament, adica sa-si dea demisia. Ce spuneti?

P.S. - Greva parlamentarilor ar putea da tonul unei greve generale in tara.

Update: OPOZITIA INTRA IN GREVA PARLAMENTARA!

O analiza corecta a protestelor din Piata Universitatii!

Astazi, in Cotidianul, Diana Dumitrescu face o analiza impecabila a protestelor din Piata Universitatii. Preiau in intregime articolul si va recomand sa difuzati aceste informatii asa cum sunt prezentate, in mod corect, si nu cum incearca cei de la putere sa le prezinte.

-----------------------------------

"Sâmbătă în Bucureşti s-au desfăşurat practic două mitinguri. Unul curat, cu o participare masivă a intelectualilor, virulent la adresa guvernanţilor şi cu o creştere a ponderii monarhiştilor, şi un altul în care galeriile echipelor de fotbal au „vorbit" pe limba lor, dar protestatarii tradiţionali nu au rezonat.

Esplanada „Naţionalului" – curată şi virulentă

Pe esplanada din faţa Teatrului Naţional, după expulzarea extremiştilor şi diversioniştilor de la Noua Dreaptă, până la orele 21.30 s-a desfăşurat un protest virulent dar curat. Manifestanţii – în proporţie covârşitoare intelectuali (de toate vârstele) – au „avut treabă" doar cu guvernanţi şi preşedintele Băsescu, au cerut în permanenţă „decomasarea alegerilor" şi organizarea „anticipatelor". Evident nu au lipsit nici revendicări de ordin economic şi social. Cum diversioniştii „dan diaconeşti" au fost ocupaţi cu congresul lor, iar probabil că stângiştii şi anarhiştii şi-au luat zi liberă, sloganele manipulatoare au lipsit cu desăvârşire. Aici, în faţa Teatrului Naţional s-au aflat de fapt cei mai mulţi manifestanţi. De la orele 18.30, numărul lor a fost constant de 7-800, dar ţinând cont de rulaj, se poate estima că în zonă au „semnat condica" pe parcursul a 9 ore între 1.100 şi 1.300 de bucureşteni. La orele 21,30, mitingul a fost uşor alterat de venirea (din zona fântânilor) a unui mic grup de ultraşi şi anarhişti care au adus cu ei şi slogane diversioniste, gen „nu capitalului", „USL şi PDL fură prin rotaţie" etc. Protestatarii din zonă nu au rezonat însă la aceste scandări şi şi-au continuat propriul repertoriu.

„Nu ne-am pierdut speranţa: încă mai putem reveni la monarhie"

De la o zi la alta, în „partea" de miting din faţa Teatrului Naţional creşte numărul purtătorilor de portrete cu MS Regele Mihai I sau cu afişe pe care scrie „Monarhia salvează România". Şi aceştia sunt „de toate vârstele", atenţie însă, numărul monarhiştilor cu vârste între 25 - 45 de ani este cel predominant. Susţinătorii soluţiei monarhice nu fac însă corp separat faţă de ceilalţi manifestanţi. Demisia lui Traian Băsescu, a guvernului, organizarea de anticipate sunt şi priorităţile monarhiştilor. „Ştim că este dificil ca Romania să redevină Monarhie. Ştim că sunt necesare două modificări succesive a Constituţiei şi, evident, două referendumuri pentru aprobarea modificărilor. Nu ne-am pierdut speranţa. Încă mai putem reveni la Monarhie, chiar dacă nu mâine", ne-a spus unul dintre manifestanţi. „Românii trebuie să ştie că în Marea Britanie, Olanda, Suedia, Belgia, democraţia este la ea acasă şi că aceste state sunt monarhii constituţionale", ne spune un alt purtător al portretului regelui.

La „Arhitectură", galeriile şi-au făcut numărul

În faţa „Arhitecturii", numarul participanţilor a fost ceva mai redus decât cel de vizavi. Există şi o explicaţie. Aici, un grup de până în 100 de ultraşi (sâmbătă au venit însă „rezervele" titularilor din ultimele zile), câţiva anarhişti şi stângiştii au acoperit sonor pe ceilalţi 2-300 de manifestanţi tradiţionali. Evident, şi „agenda" a fost relativ diferită faţă de cea a protestului din faţa Teatrului Naţional. Scandările antiprezidenţiale nu au lipsit, dar au fost într-o notă vulgară, iar „srigările" gen peluză „Cine nu sare, cine nu sare, ori e gabor, ori e prost de moare!" sau „cine nu sare, nu vrea schimbare!" au abundat. Protestatarii tradiţionali nu au rezonat la aceste scandări şi nici la repetatele atacuri (acestea s-au înmulţit în ultimele două zile) la adresa presei – „presa română, e numai mjinciună!". Nici sloganurile despre „mizeria" şi „hoţia" celor din Opoziţie nu au găsit aliaţi în rândurile manifestanţilor obişnuiţi. Singurii aliaţi ai ultraşilor şi anarhiştilor (aceştia din urmă au venit cu clasicile pancarde „nu vrem capital!", „fără guverne!", „fără parlamente!") au fost puţinii reprezentanţi ai ONG-urilor anticoorporatiste. Din nou, din repertoriul grupului care a acaparat sonor zona, a lipsit cu desăvârşire protestul împotriva comasării alegerilor, iar „anticipate, anticipate!" ultraşii au strigat doar când iniţiativa a aparţinut celorlalţi manifestanţi"

Marius Oprea: "Mi-e milă de el"

Cine nu știe povestea Împăratului gol, cea a lui Andersen, în care țesătorii minciunii au construit urzeala nevăzută a hainelor poleite, sub care acela ce conduce și defilează își ascunde adevărata ființă, iar un copil vine și spune că împăratul e gol? În România, în aceste zile, s-au arătat foarte mulți copii. Am văzut un copil cu pălărioară, cred că avea cam cincizeci de ani, am văzut o fată cu ochi foarte tineri și frumoși, chiar dacă avea – după cum ea a spus – șaizeci și doi.

Nu am crezut că asemenea lucruri, precum cele din ultimele zile, se vor mai petrece. Acești copii sînt părinții și bunicii noștri.

Imaginile din ultimele zile îmi fac un rău aproape fizic. Sînt tulburătoare. Nu pot pune mîna pe piatră, nu mai pot striga. După douăzeci de ani, dați-mi voie să fiu un pic mai calm. Mă gîndesc mai ales la cei care ne-au crescut în iluzia că ne va fi nouă bine. La toată dragostea lor pentru noi și la marea lor tristețe pentru că se văd și ne văd așa și la marea noastră suferință – aceea că noi nu le putem întoarce mai nimic din ceea ce ne-au dat și nici această lecție de demnitate, pentru că ei au protestat primii, față de ceea ce se întîmplă și protestează și acum. Ceea ce ni se întîmplă, în aceste zile este prețul plătit – și acesta este prețul complicității, lașității și lipsei noastre de atenție și umanitate. Față de cei alături de care trăim și lîngă care vom trăi, mai tîrziu.
Nimic nu e nou sub soare. Ceea ce se întîmplă s-a mai văzut. Atît diversiunea, cît și destinul diversionistului șef, de cînd lumea. Și așa a fost și acum douăzeci de ani.

Mie îmi e milă de Băsescu. De fapt, cine e el în economia istoriei și mai ales a sufletelor noastre? Cei șapte ani în care ne-a condus ne-au distrus bruma de solidaritate și încrederea dintre părinți și copii, dintre prieteni. A distrus solidaritatea unei națiuni. El este creatorul (din nou) al celor două Românii – cea a lor, a boierilor de bani și trufie, și cea a noastră, buni să plătim ca ei să aibă bani și minte pentru noi.

Nu Băsescu e de vină. Nu Boc e de vină. Nu galeria Steaua e de vină. Nu jandarmii sînt de vină. Nici dinamoviștii. Vina e aici. În camera mea. Trăiesc cu ea în fiecare zi. Vina e a mea, pentru că am tolerat atîta vreme ca un asemenea impostor nebun să fie lăsat în pace. Vina e a mea, pentru că nu am terminat de scris, din comoditate, biografia acestui personaj halucinant, care i-a făcut atîta rău României – și-i va mai face.
Fiecare baston pe care îl văd la televizor pe spatele unui protestatar, chiar dacă e unul din „galerii“, mi se cuvine – și ei sînt copiii nefericiți ai tranziției noastre, în care o mulțime de grupuri de dialog social se dovedesc a fi grupuri de monolog cultural. Dacă ar fi avut o șansă? Care e diferența dintre o cărămidă și o poezie, într-un ceas de furie?

Vinovatul este el, Băsescu, Domnul Președinte, Împăratul, acela învestit de noi ca președinte al fiecăruia dintre locurile în care ne mișcăm. Nu există, în ultimii ani, o frază în care să nu se pomenească numele său, în care să nu se evoce faptele sale. Și acum nu mai înțeleg – de ce mai trebuia și asta? Suprema înjosire a unui om: după ce i-ai luat portofelul, îl mai și scuipi.

Asta e. Băsescu a scuipat ani de zile nu doar pe noi, ci și pe copiii nenăscuți. Să-l ierte Dumnezeu. Eu nu îl iert. Dar mi-e milă de el.

Marius Oprea

Observatorul Cultural

"Marinare, ce mai stai? Vine Regele Mihai"

Mircea Toma

Cum ar putea fi etichetat un individ ca Mircea Toma, care ieri, la aparitia lui Ludovic Orban in Piata, a inceput sa agite manifestantii spunandu-le: "Asta e fratele aluia care lucreaza pentru Basescu. Pe el". Omul asta, Toma, e zdravan la cap?

Articol al Contelui de Saint Germain

Când te joci cu focul

Am văzut aseară o jandarmerie după chipul lui Traian Basescu: arogantă, agresivă, provocatoare şi îndreptată, fără discernământ, împotriva tuturor, fără deosebire. Au fost fugărite, călcate în picioare, urcate în dube, nu doar câteva persoane agresive din mulţime ci mai ales protestatari disciplinaţi, care respectau cordoanele şi regulile de a manifesta paşnic, prin scandări. Doamne în vârstă, femei gravide, veterani, trecători întâmplători prin zonă, s-au aflat printre victimele brutelor în uniformă.
Prefectul de Mureş, reprezentanţii jandarmeriei, diverşi reporteri ai presei aservite, au susţinut existenţa unor provocatori şi îndreptăţirea autorităţIlor de a-i identifica pe aceştia, de a-i sancţiona. Au ignorat însă cu desăvârşire realitatea absolut evidentă că primul provocator al ţării, ce a aţâţat populaţia absolut din senin, fără ca situaţia să i-o ceară, atacând din pure resentimente personale un personaj respectat, chiar iubit de români, a fost Traian Băsescu. Pe el nu-l amendează autorităţile, ca provocator, ci, după cum se vede, îl sancţionează poporul revoltat.
Tot la capitolul provocări stupide se încadrează şi luarea de poziţie a lui Sever Voinescu, după o tăcere a PDL-ului şi după o pasivitate care duc cu gândul la o marionetă al cărei păpuşar a avut, câteva zile, mâinile blocate în sfori. Sever Voinescu a vrut să facă pe deşteptul, cu un discurs ironico – obraznico – intelectual şi, nefiind vorba de deşteptăciune in cazul său ci doar de infatuare, nesimţire şi spirit de infractor, nu a reuşit decât să jignească la grămadă (mimetism de slugă) pe toţi cei ce au cutezanţa să nu fie de acord cu partidul portocaliu şi cu cârmaciul acestuia.
Ce se întâmplă acum în România este un excelent prilej de confirmare a unor lucruri, tot spuse de opozanţii regimului Băsescu dar negate cu tupeu şi suficienţă de famiglie:
1. Sărăcirea şi umilirea populaţiei este preţul pe care aceasta îl plăteşte pentru preocuparea paranoică a lui Traian Băsescu de a întări structurile de forţă şi represiune capabile a-l ţine în scaun. O ţară întreagă a putut observa ce bine sunt echipaţi şi, mai ales, cât de numeroşi, motivaţi şi bine hrăniţi sunt jandarmii regimului. În contrast cu profesorii, medicii, pensionarii, bugetarii, tot mai puţini, mai jerpeliţi şi mai înfometaţi.
2. Un singur om decide totul la nivelul puterii actuale: Traian Băsescu. Restul sunt oameni de cârpă, de acelaşi nivel profesional şi aceeaşi obedienţă vomantă precum funeştii Bobu, Dăscălescu &co pe vremuri. În aceste zile ţara nu are prim – ministru, nu are guvern, nu are parlament, nu are politicieni în coaliţia de guvernare, nu are minţi limpezi. Are doar un preşedinte nervos, cu gândirea şi deciziile grav afectate de teamă, un preşedinte pokerist, care este în război cu poporul său şi care joacă totul pe o carte, la cacialma: quitte ou double.
Nu sunt sociolog să spun ce va urma. Ce constat însă este că la un incendiu mic, mocnit, care s-ar fi stins singur dacă nu era întărâtat, s-a intervenit cu benzină în loc de apă. Cineva a vrut să-şi arate muşchii şi să impresioneze asistenţa cu un joc de artificii care aruncă scântei peste un popor adus aproape în stare de vreascuri. Atenţie, piromani, vreascurile sunt foarte inflamabile!

Scuze pentru pauza de blog. Avem treaba in strada!

Nil inultum remanebit!

Tupeu gros!

Dupa evenimentele din seara asta, preluate si de posturile straine de stiri, de dimineata republicanii lui Neamtu vor planta, precum odinioara minerii, panselute.

"Sâmbătă, 14 ianuarie, începând cu ora 10, membrii şi simpatizanţii Noua Republică se vor deplasa în Piaţa Unirii din Capitală pentru o acţiune de promovare a cetăţeniei active.(...) Să ne luăm ţara înapoi!"

Ce tara sa-si ia inapoi? Romania e republica si e A LOR! Nu uitati! Sunt oamenii lui Basescu si tara e a lor!

Basescu - gesturi sinucigase

Vazand sutele de mesaje care curg pe facebook in favoarea lui Raed Arafat ma intrebam cine l-a sfatuit pe Basescu, un personaj care se afla la 10% in increderea populatiei, sa se ia de altul care se afla la... 99% incredere. Si mi s-a parut un gest sinucigas. E al doilea atac distrugator pentru presedinte de la mitocania adresata Regelui Mihai in vara anului trecut. Bogdan Duca insa imi spune: "Dar nu te-ai gandit ca poate exact faptul ca nu mai poate scadea mai mult de atat il face sa fie din ce in ce mai agresiv?" Si cred ca are dreptate. Basescu isi poate "permite" azi, din subsolul sondajelor, sa faca absolut orice. Indrumat de cineva sau nu... Mai detestat de atat nu poate sa fie si probabil sub 9-10 % nu mai scade. La urma urmelor pana si un criminal in serie are admiratorii sai, cu tendinte ultra-agresive.

Printul Paul Spataru

"Printul Paul a fost la un pas sa incalce protocolul diplomatic la recenta vizita facuta in China, acolo unde s-a intalnit cu mai multi oficiali.", scria inainte de Anul Nou revista Cancan, intr-un articol din care aflam cum cei doi clovni cu ifose regale s-au facut de ras prin China, cum si-au pierdut hainele si au fost nevoiti sa-si cumpere altele, pe ultima suta de metri si cum, in graba, si-au uitat etichetele lipite la vedere (poate si atarnate) de costume.

Nu obisnuiesc sa scriu si nici macar sa citesc despre astfel de personaje, insa ieri mi-a aratat cineva blogul asa-zisului print. Totul e revoltator! Cine ii trimite in vizite oficiale? Baconschi? Puterea portocalie care tocmai a redeschis canalele diplomatice cu China? Cum poti sa tii in preajma si sa promovezi niste impostori stupizi? Unde a ajuns diplomatia romaneasca daca accepta ca astfel sa fie reprezentata Romania, asa cum se lauda cei doi indivizi?

Mai sunt si alte lucruri revoltatoare pe acel blog, dar nu dau link ca sa nu ii facem trafic. De ajuns ca am vazut cum si-au impodobit bradul cu poze cu Patriarhul Daniel (!!!), care de altfel inteleg ca i-a invitat de Craciun la Patriarhie, unde au tronat pe scaunele imparatesti. Unde a ajuns si BOR de poate sa cultive la acest nivel derizoriul?

Daca totusi isi doresc sa reprezinte undeva Romania, eu i-as trimite direct in Coreea de Nord ambasadori. Sa-i vedem acolo cum isi mai etaleaza ifosele si relatiile cu... nasii.

Neagu Djuvara, folosit si jignit de portocalii

Prima data l-au pacalit cand l-au introdus fara sa-l intrebe, folosindu-i marturisirile, intr-o carte a ISP-ului despre Dreapta. S-a declarat inca o data amagit atunci cand Academia Catavencu i-a preluat o scrisoare deschisa catre presedintele Basescu ce se dorea serioasa, publicatia dandu-i un sens bascalios. Si, in sfarist, a fost folosit si jignit ingrozitor de Robert Turcescu, inainte de Anul Nou. Nu stiu daca ati citit toti textul lui Turcescu despre Neagu Djuvara, asa ca preiau si eu un fragment:

„Vine o vârstă când toate se înmoaie. Se strâmbă ele braţe şi genunchi, spinări semeţe ori priviri crunte, darămite un amărât de verb sau o rostire fără echivoc. Aşa se face că, după ce mi ţi l-a pus pe Dan Voiculescu în rândul escrocilor pe motiv de Crescent, domnului Neagu Djuvara i s-a blegit spusa, lăsând să picure în presă un comunicat incontinent, din care rezultă că n-a ştiut s-o ţină p-aia dreaptă.

De frica unui proces, nenea Djuvara îşi exprimă regretul de a fi folosit, în necunoştinţă de cauză, o expresie infamantă la adresa domnului senator Voiculescu. Halal ţie, nene! Bravos, măi, musiu! Să luăm aminte aşadar la spusele domnului Djuvara, care ne e baci până la adânci bătrâneţi: nu contează maldărul de rahat sub care îngropi diamantul, câtă vreme ţi se iartă orice ruşine când te apropii de centenar. Şi, după cum se ştie, bătrânii au nu numai prostul obicei de a-şi lua înapoi spusele, dar, uneori, lăsaţi singuri în faţa istoriei, ajung, sărmanii, să facă pe ei".

Neagu Djuvara reprosase anterior liberalilor, si lui Crin Antonescu in special, ca l-au "carat" dupa ei in campania electorala din 2009, apoi a fost omis de la consultare cand PNL a decis sa il sustina in turul doi pe "comunistul" Mircea Geoana. Dar, cu toate ca a avut in repetate randuri pozitii critice la adresa liberalilor si a partidului de la care se revendica, nu am vazut vreun liberal sa-l jigneasca asa cum au facut-o portocaliii. Ba uite ca soarta si interesele politice fac in asa fel incat hulitul Geoana ajunge astazi sa fie preferatul politicienilor actualei puteri. Avem in acest sens declaratia recenta a lui Baconschi, care il mangaie "crestineste" pe crestet pe fostul lider social-democrat.

Din pacate senectutea nu garanteaza si intelepciunea. Altfel Neagu Djuvara ar fi trebuit sa stie si sa ia ca pe un avertisment proverbul "Daca te bagi in lături te mananca porcii". Si sa nu le arunce margaritare...

Baconschi si noua lui simpatie...

‎"Deşi m-a întristat mina posomorâtă a domnului Geoană, m-a bucurat convertirea sa la o viziune creştină asupra politicii. Dacă nu a reuşit să transforme vechiul PCR într-un partid social-democrat modern, domnul Geoană pare acum decis să îşi răscumpere vina înfiinţând un partid social-creştin. E oricum un pas înainte şi totodată un pas înspre dreapta. Trebuie să mărturisesc că mă încearcă o anumită simpatie faţă de schimbarea la faţă şi la valori a domnului Geoană"
TEODOR BACONCSHI

Iata ce poti sa patesti daca NU votezi!

O poveste care se poate repeta. O poveste care i se poate intampla oricui, mai ales in situatia in care suntem, cu un partid la putere care va incerca sa fraudeze tot ce misca.

Poate mai tineti minte situatia de la primul tur al alegerilor prezidentiale din 2009, 22 noiembrie, cu cozile interminabile de la sectiile speciale, la care au dorit sa voteze in primul rand studenti. Iata ce a patit un student si ce povesteste pentru sentinta.ro:

“Duminică -spune el-, am vrut să votez la o secţie din zona Tineretului, dar jandarmul mi-a explicat că pot să o fac doar la secţia specială amenajată în zona Filaret. Am mers acolo, dar era o coadă atît de mare încît am renunţat”. Astăzi, 2 decembrie, bunica lui, care locuieşte în oraşul Roman (Neamţ), l-a sunat speriată să îl întrebe de ce îl caută Poliţia. “Mi-a spus că au venit doi agenţi şi au lăsat o invitaţie, fără număr, fără alte date de identificare (ca o motivare pentru absenţele şcolare), în care mi se comunica faptul că pe 3 decembrie, la ora 10.00, trebuie să mă prezint la IPJ Neamţ, camera 235. Cînd i-a întrebat de ce, unul dintre ei i-a raspuns doar atît: pentru vot dublu. Sunt cel puţin bulversat de această situaţie. Cumpot să fiu acuzat de vot dublu cînd eu nu am votat deloc, de ce nu arată invitaţia ca un document oficial şi de ce nu este scris motivul pentru care sunt chemat la poliţie? De unde pot să ştiu dacă am nevoie de un avocat sau nu? De ce trebuie să cheltui nişte bani pe care, probabil, nu îi am în acest moment, ca să fac un drum pînă la Piatra Neamţ ca să spun că sînt nevinovat?”, continuă studentul - jurnalist Silviu Dănăilă. (Mai mult puteti sa cititi aici)

Foto: Răzvan Vălcăneanţu

Intrebarile lui Gondolin. Leapsa.

Gondolin Shador pune niste intrebari la care, desi nu pot raspunde, mi-ar placea sa fie vazute de cat mai multa lume. Va invit sa cititi tot articolul bloggerului liberal aici. M-as bucura sa stiu parerea Alinei Gorghiu, a lui Gheorghe Piperea, sau a lui Cepeca, carora le si transmit cu ocazia asta o leapsa de inceput de an. Transildania mi-a spus deja ca ar vrea sa scrie pe acest subiect, asa ca astept cu nerabdare si articolul lui.


1. ce ar fi daca in Consiliile judetene si localitatile rurale si urbane in care USL detine majoritatea, s-ar lua la cunostinta ca mandatul legal al alesilor locali se va termina in iunie 2012?
2. ce ar fi daca aceste CJ sau Consilii Locale s-ar adresa tribunalelor pentru ca acestea sa confirme juridic starea de drept si sa ceara din partea acestora hotarari prin care sa se decida organizarea alegerilor locale, la termen?
3. ce ar fi daca platile aferente acestor alegeri ar fi asigurate din bugetele locale sau ale CJ, bugete asistate de contributiile voluntare ale cetateniloro romani si ale ONG-urilor interesate, toate varsate intr-un cont comun gestionat de catre ONG-urile grupate intr-o alianță destinata susținerii unor alegeri corecte si democratice?
4. ce ar fi ca, incepand din iunie 2011, daca nu se vor putea organiza alegeri la termen, toti primarii si consilierii locali USL si-a da demisia in bloc?
5. ce ar fi ca aceasta actiune din partea alesilor locali, sa insemne si startul unor demonstratii periodice, la nivel local sau judetean, pentru intrarea in normalitate si in parametrii democratici|?
6. ce ar fi ca, incepand de la aceeasi data, USL sa dea in judecata, atat in solidar cat si in particular pe toti consilierii, primarii si presedintii de CJ care mai sunt in functie dupa expirarea termenului legal, deoarece toate actele pe care acestia le voteaza devin nule de drept?