Viziunea lui Călin Popescu Tăriceanu asupra relansării economiei românești

“Planul de urgență pentru resuscitarea economiei românești” – viziunea lui Călin Popescu Tăriceanu asupra relansării economiei

Călin Popescu Tăriceanu a prezentat, joi, la o dezbatere pe tema ofertelor economice ale partidelor, propria viziune asupra relansării economiei româneşti – un plan in cinci puncte pentru stoparea declinului economic. Planul, care cuprinde măsuri economice aplicabile pe termen scurt (doi ani), este esenţial pentru a asigura ieşirea din criza economică si revenirea la creştere, pentru a asigura crearea de locuri de muncă şi pentru a genera bunăstare.

1.    Toleranţă zero faţă de evaziunea fiscală

Viitorul guvern va trebui să adopte o adevărată “declaraţie de război” impotriva corupţiei, evaziunii fiscale şi a proastei administraţii, concretizată in sancţiuni drastice impotriva celor care incearcă să păcălească statul. Pedeapsa minimă pentru evaziune fiscală ar trebui majorată la 5 ani, iar cea maximă la 20 de ani.

2.    0,15%  din PIB, pentru reindustrializarea României

Lecțiile crizei economice și financiare actuale susțin necesitatea schimbării modelului de creștere economică al României, iar industrializarea este o soluție pentru atingerea acestui obiectiv.
Intreg procesul trebuie să se desfășoare in acord cu tendințele de dezvoltare actuale care se manifestă in UE, adică să puna accent pe inovare și dezvoltare tehnologică (și ecologică), in linie cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

Reindustrializarea trebuie realizată nu dintr-o perspectivă cantitativă. Ceea ce trebuie să urmărim este să avem industrie avansată, bazată pe inovație, cu valoare adăugată mare.
Incurajarea apariției unor poli industriali specializați (clustere) intr-un sector de producție este cea mai eficientă metodă de a imbunătăți calitatea producției industriale și de a incuraja inovația. 

Dezvoltarea acestor clustere/poli este bine să se facă și in strânsă legătură cu universitățile și institutele de cercetare, pentru că numai in acest fel industria are o șansă de a fi relevantă pe piața internațională in zone de inaltă competitivitate și cu valoare adaugată mare.

Iniţierea procesului de reindustrializare a României trebuie făcută, in principal, prin atragerea marilor investitori străini. Efecte - crearea de locuri de muncă bine plătite, prin care pregătirea profesională a românilor să poată fi pusă in valoare in România; creşterea constantă a exporturilor nete ale economiei româneşti. 

O atenţie aparte trebuie acordată, in termenii unei politici industriale viabile, susţinerii procesului de fluidizare a circuitului inovaţiei către valorificarea ei pe piaţă. In acest sens, se poate concluziona că eforturile mediului privat nu sunt valorificate eficient și este nevoie de o abordare diferită pentru a putea imbunătăți aceste performanțe. Un aspect cheie, in acest context, este importanța instituțiilor publice (universități, institute de cercetare), care au capitalul intelectual și experiența necesară pentru a valorifica mai bine resursele mediului privat. In acest context, trebuie creată o relație mai strânsă intre mediul privat și universități, iar acest lucru se poate realiza numai prin crearea unui cadru legal care să favorizeze cooperarea mai strânsă intre cercetarea teoretică efectuată in universități și mediul privat.

Pentru atingerea acestor obiective, propun iniţierea unui parteneriat intre Guvern şi autorităţile locale din judeţe pentru acordarea de facilităţi reale investitorilor. Parteneriatul va fi concretizat printr-un efort financiar partajat intre centru-teritoriu (85%-15%). Cea mai mare parte a efortului va reveni Guvernului, prin alocarea unui procent de 0,15% din Produsul Intern Brut dezvoltării infrastructurii cerute de construcţia marilor parcuri industriale, clustere, etc. Am in vedere o estimare a acestor sume pentru viitorii doi ani cuprinsă intre 200 și 300 de milioane de euro anual, in raport cu creşterea Produsului Inter Brut. 

3.    Disciplină fiscală – datorie publică limitată (prin Constituţie) la 40% din PIB 

A treia problemă se referă la introducerea unei discipline bugetare bazate pe regulile și obiectivele aplicabile țărilor din zona euro. Acest angajament ar trebui adoptat pentru a intări credibilitatea externă și pentru a crea o cultură a disciplinei cheltuielilor.

Legiuitorul trebuie să construiască și să aprobe bugetul de stat in așa fel incât datoria publică să nu depăşească 40% din Produsul Intern Brut (eventual printr-o normă constituțională).

4.    0% taxe pe profitul reinvestit

Este necesară reducerea taxelor şi impozitelor care au influenţă directă asupra consumului, a creării de locurilor de muncă şi a investiţiilor:
- Reducerea TVA la 19% şi a contribuţiilor sociale cu cinci puncte procentuale, de la 43% in prezent, la 38%. Ușurarea poverii la nivelul angajatorului va trebui să se reflecte in scăderea cu trei puncte procentuale, urmând ca la nivelul angajatului să se reflecte un punct procentual.
- Zero la sută impozit pe profitul reinvestit!

5.    Un nou contract social cu românii – 0% tăieri de pensii şi salarii.  Mai multe investiţii in educaţie, cercetare şi sănătate

Acest contract inseamnă un angajament ferm că viitoarea guvernare nu va mai opera reduceri de pensii şi de salarii in sectorul bugetar. 

Corecţiile de venituri plătite de la bugetele de stat vor fi operate numai in creştere, in raport cu inflaţia şi, atunci când va fi cazul, cu creşterea economică.

Investiţii in viitor: creşterea alocărilor bugetare către educaţie și sănătate cu minimum 1% in fiecare dintre următorii doi ani. Investițiile in cercetare din fonduri publice trebuie să atingă nivelul european de 1% din PIB.