Cum il consiliaza Lazaroiu pe Antonescu si despre o Noua Constitutie

1. 

Sebastian Lazaroiu (pe facebook)

miercuri

Crin Antonescu spune ca regionalizarea nu se poate face fara revizuirea Constitutiei.

Argumentul e fals pentru ca regionalizarea se poate face si prin lege. Daca regiunile create ar fi numite judete.

Dar Antonescu se dovedeste si extrem de inabil. Pentru ca furnizeaza un argument pretios PSD sa organizeze referendum pentru Constitutie anul acesta (cu prag de 50%). Ceea ce pentru el s-ar putea sa fie sfarsitul. Iar pentru PSD o mare usurare.

“Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat joi că teoretic este posibil ca regiunile să fie create şi să rămână la titulatura de judeţe dacă nu se schimbă Constituţia.” Sursa. 

Sebastian Lazaroiu

acum 11 ore via mobil

Hahaha. Crin Antonescu spune ca teoretic exista posibilitatea sa se creeze regiunile cu denumirile de judete.

Ma amuza pentru ca acum cateva zile era deranjat ca scriu pe fb. Dar uite ca i a folosit si lui.

Ieri il sfatuiam sa nu mai sustina ca regionalizarea depinde de Constitutie si ca regiunile pot fi create prin lege cu denumirea de judete.

Vedeti. Aviz si altora care m au criticat. Nu stii niciodata ce sfat poti sa iei gratis de la mine de pe fb 

2. 

Miercuri s-au reunit la Parlament peste 100 de ONG-uri (numai Coalitia pentru Familie si Constitutie e formata din aproape 80 de ONG-uri) pentru a discuta si a cere constituirea Parlamentului ca Adunare Constituanta in vederea scrierii unei noi Constitutii. Citez din concluziile reuniunii unde s-a cerut: "refacerea de la zero a procesului de consultare a societatii civile si a cetatenilor in general, de data aceasta sub coordonarea unei echipe formate din staff-ul tehnic al celor doua Camere, fara delegarea catre un ONG cu agenda proprie, si alocarea timpului necesar adoptarii unei Constitutii satisfacatoare si de buna calitate, fara aducerea in discutie a unor asa-zise motive de presiune exterioara." Cititi mai mult aici. 

Din cate stiu de la unii membri ai ONG-urilor participante, se va incepe si un proces de strangere de semnaturi la nivel national, inclusiv cu ajutorul Bisericilor. 

Dan Cristian Popescu - declaratie politica - revizuirea articolului 152

Parlamentul Romaniei 

Camera Deputatilor

Declaratie politica

18 iunie 2013

Revizuirea articolului 152 din Constitutie 

Doamnelor si domnilor deputati,

Am primit din partea unor reprezentanti ai societatii civile textul unei petitii ce a fost adresata Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, petitie ce nu a primit din partea Comisiei si a presedintelui acesteia niciun raspuns. Semnatarii ei cer, in mod indreptatit, sa fie luate in consideratie numeroasele amendamentele depuse la Forumul Constitutional de catre asociatii non-guvernamentale sau simpli cetateni, referitoare la revizuirea articolului 152, in ceea ce priveste referinta la forma de guvernamant. 

Acest articol prevede la aliniatul (1) ca "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." 

Este inacceptabil ca, la 23 de ani de la caderea comunismului, regimul criminal care a adus cu el si a impus romanilor de pe tancurile sovietice republica, sa mai existe o astfel de interdictie in perpetuitate a modificarii formei de guvernamant republicane. Va reamintesc ca pe 18 decembrie 2006, de la aceeasi tribuna de la care va vorbesc astazi, actualul presedinte al republicii a declarat si condamnat regimul comunist ca fiind ilegitim şi ilegal. Asa cum spun cei care semneaza petitia, "un articol care eternizeaza republica ar fi fost poate justificat daca, inainte de a fi fost introdus in Constitutie, ar fi fost explicat si votat in mod expres de cetateni. Dar poporul roman nu a votat niciodata, intr-un referendum, forma de guvernamant." 

Romanii si-au recastigat, in 1989, dreptul de a alege singuri daca isi doresc republica sau monarhie, dreptul de a-si stabili singuri propria identitate si de a corecta erorile trecutului. Limitarile constitutionale, din acest punct de vedere, nu fac decat sa contrazica un alt articol al Constitutiei, articolul 2, care in aliniatul (1) spune clar: "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." 

Dan Cristian Popescu 

Deputat Forta Civica

Membru in Consiliul Consultativ al Initiativei Romania Liberala

Comisia de revizuire a Constitutiei ignora vocea societatii civile.

Preiau de pe site-ul pesurse.ro textul petitiei pe care am depus-o ieri la Parlament, alaturi de prietenii mei de la Clubul Bloggerilor Liberali, Bogdan Duca, Dan Marcu si Kaitar Istvan Janos. Petitia a fost scrisa de Alina Marian, iar Aida Minerva Tanasescu s-a ocupat de strangerea a catorva sute de semnaturi in doar cateva zile.

Cauza petitiei noastre a strans, de asemenea, mii de solicitari pe site-ul Forumului Constitutional, solicitari ce nu au fost nici macar luate in consideratie, in niciun caz discutate sau dezbatute. Petitia va fi citita  in Parlament saptamana viitoare.

Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, Domnului Presedinte al Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, Crin Antonescu. 

1. Semnatarii acestei petitii sunt cetateni care, asistand cu ingrijorare la procesul de dezbatere a propunerilor de revizuire din Comisia de Revizuire a Constitutiei si in Forumul Constitutional, au decis sa isi exprime dezaprobarea nu numai fata de acest proces, dar si fata de continutul unor propuneri care au primit girul Comisiei pana in acest moment si care afecteaza grav principiile care stau la baza democratiei in tara noastra.

2. Procedural, ceea ce am constatat pana acum este o tratare superficiala, cu dispret suveran, a dreptului cetatenilor de a participa activ si semnificativ in dezbaterile amendamentelor constitutionale. Intrucat "dezbaterile" se desfasoara intr-un ritm fulgerator si fara sa se ia in seama nici o propunere a societatii civile referitoare la institutiile statului, este evident ca totul a fost deja hotarat de mult. Din punctul de vedere al fondului, am constat ca se submineaza fundatia democratiei, si anume principiul ca structurile statului trebuie sa fie in serviciul poporului roman suveran. O strategie de subminare sistematica a suveranitatii poporului roman este evidenta in varianta actuala a Constitutiei revizuite asa cum a fost votata de Comisie. Noi am luat cunostiinta de faptul ca se vor face reprezentari punctuale asupra acestor arii contencioase de catre alte parti interesate si, in contextul suveranitatii, dorim sa va atragem atentia in aceasta petitie in particular asupra Articolului 152(1), intitulat "Limitele revizuirii".

3. Articolul 152 a fost tratat superficial de catre Forumul Constitutional in raportul sau si inca nu a fost luat in discutie de catre Comisie. Acest articol prevede la alineatul (1) ca "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii."
4. Noi afirmam cu toata deferenta ca este, din perspectiva Constitutiei insasi, inacceptabil sa existe o interdictie in perpetuitate a modificarii formei de guvernamant republicane. Nimic in istoria tarii nu justifica o interdictie de acest fel, toti regii Romaniei fiind incontestabili promotori ai progresului social, politic si statal. Cu respect, in opinia noastra, este exact forma de guvernare republicana cea care a creat conditiile ruinei economice, politice si de imagine a Romaniei.

5. Textul original al Articolului 152 propus de Comisia de Redactare a Constitutiei s-a referit la "forma democratica de guvernamant". Ulterior, in dezbaterile din Adunarea Constituanta, aleasa in urma alegerilor din data de 20 mai 1990, s-a votat schimbarea cuvantului "democratica" in "republicana". De mentionat ca, in dezbaterile respective, au fost invocate, ca argumente in favoarea eternizarii republicii, "episodul Carol II" si, paradoxal, dictaturile lui Dej si Ceausescu. In acest fel, s-au justificat eliminarea cuvantului care ar fi permanentizat principiile statului democratic si inlocuirea sa cu "republica" tocmai prin exemplul toxic al exponentilor republicii totalitare. Istoria constitutionala a acestui articol este, prin urmare, ea insasi marturie a strategiei mostenitorilor comunismului de a lua toate masurile necesare pentru a-si consolida puterea pentru decade, daca nu secole, de acum incolo.

6. Un articol care eternizeaza republica ar fi fost poate justificat daca, inainte de a fi fost introdus in Constitutie, ar fi fost explicat si votat in mod expres de cetateni. Dar poporul roman nu a votat niciodata, intr-un referendum, forma de guvernamant. Republica a fost introdusa illegal, sub santaj sovietic, printr-un decret emis de comunisti dupa asa-zisa abdicare a Regelui Mihai I fara respectarea prevederilor Constitutiei in vigoare la acea data. Tot ce a urmat dupa acel moment a fost viciat de aceste nereguli fundamentale.
7. Referinta la "forma republicana de guvernamant" din Art 152(1) in actuala Constitutie reprezinta un instrument prin care se doreste permanentizarea structurilor imaginate in anii 1990-1991 de catre adunarea constituanta, girata de Frontul Salvarii Nationale. Eternizarea republicii intr-un articol care enumera deziderate cu adevarat legitim - eterne, cum ar fi independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, integritatea teritoriala, sau independent justitiei, a fost facuta, in opinia noastra respectuoasa, printr-o manevra fraudulenta, care a manipulat si exploatat efectele educatiei comuniste asupra mentalitatii oamenilor de rand, intr-o epoca rusinoasa a urii fata de partidele istorice si intelectuali, caracterizata prin violentele fizice din timpul mineriadelor.


8. Adresam un apel aceastei Comisii de a corecta aceasta ilegalitate si eroare istorica prin inlocuirea cuvantului "republicana" din sintagma "forma de guvernamant republicana", cu cuvantul "democratica". Este timpul ca noi si urmasii nostri sa fim in sfarsit liberi, dupa 65 de ani, sa ne alegem forma de guvernamant.

Marius Oprea si Calin Popescu Tariceanu despre situatia din PNL

Avem doua interviuri interesante azi. Unul in Romania Libera, al lui Marius Oprea, unul in Adevarul, al lui Calin Popescu Tariceanu.

Citez cateva fragmente:

Din unele declaraţii recente rezultă că nu aveţi cele mai cordiale relaţii cu PNL. V-aţi pus problema să plecaţi din partid?

Marius Oprea: Da. Mai ales după ce am câştigat un lung proces cu unul dintre liderii partidului, Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, pe care ­l-am dovedit că a fost informator al Securităţii. După lege, Moloţ ar trebui condamnat ­pentru fals şi uz de fals în declaraţii – el afirmând că nu a colaborat cu Securitatea. Dar rămâne în continuare unul dintre liderii partidului, singurele „calităţi“ care îl recomandă fiind acelea de om de casă al lui Dan Radu Ruşanu şi de fost informator al Securităţii. Dar m-am gândit să dau „şansa“ conducerii partidului de a mă exclude ei. Aştept plin de curiozitate să fiu pus la zid. Vina este a mea că am afirmat despre Moloţ, cu dovezi clare, că a fost informator, şi nu a lui, că a minţit partidul. De altfel, o mai veche rezoluţie a PNL-ului spune că li se retrage sprijinul politic celor dovediţi că au colaborat cu Securitatea. La Moloţ nu se aplică, pentru că aşa vrea Ruşanu.

Cum comentaţi decizia de excludere a lui Andrei Chiliman, Diana Tuşa şi Vlad Moisescu? 

Călin Popescu Tăriceanu: Se va regreta multă vreme decizia de îndepărtare a unor oameni care şi-au adus contribuţia statornică, îndelungată şi fidelă pentru ideile şi valorile liberale sau pentru refacerea PNL. E un capitol pe care nu vreau să îl dezvolt foarte mult. E întotdeauna neplăcut când vorbim despre demitere, excluderi. Un partid mare, modern, democratic nu recurge la astfel de măsuri.

Cum vi s-a părut dezbaterea din partid care a dus la excluderea acestora? 

Regret foarte mult situaţia în care ne aflăm. Eu cred că, dacă PNL se confruntă cu o problemă,  ideea de a-i critica pe cei care spun că avem probleme este un reflex nefericit. Eu am spus că avem o problemă, dar problema nu este Andrei Chiliman sau cei care au fost daţi afară. Problema pe care noi o avem ţine de raporturile noastre cu PSD în USL, de concurenţa inerentă în care suntem, chiar dacă suntem  parteneri şi mai ales de orizontul de timp când nu vom mai fi împreună în USL. În momentul de faţă, sondajele de opinie arată că PNL în cel mai bun de caz este într-o stagnare, dacă nu într-o pierdere de viteză. În cazul în care coabitarea în cadrul USL va însemna o posibilă eroziune a PNL, desigur că trebuie să luăm măsuri pentru a ne restabili percepţia şi imaginea în opinia publică.