Inca din 1990, manifestantii din Piata Universitatii strigau "Noi nu suntem partide", fara sa isi dea seama ca aceasta demonizare a ideii de partid, Parlament, pluralism politic, va ingreuna procesul democratic pe care urma sa il parcurgem. Anii '90, de altfel, au fost marcati de o continua campanie impotriva Parlamenului si a parlamentarilor, la care a contribuit din plin presa, in special ziarul Adevarul. Convenea de minune fesenistilor, in special Tatucului de atunci. Aceasta demonizare a fost insa continuata si adusa la apogeu de regimul Basescu. "322" si "Parlamentul la gunoi", "opera artistica" a inconstientului Devis Grebu folosita de Traian Basescu in campania din 2009, arata clar pozitia acestui regim fata de pluritatea de idei, fata de ideea de dezbatere, fata de democratia parlamentara. Un Parlament mai mic, cu mai putini parlamentari. Asa a spus Basescu. Si chiar opozitia s-a grabit sa colaboreze in acest sens, pentru ca era mai usor sa "dea bine" in fata alegatorilor neinformati, decat sa munceasca sa explice ca mai putin Parlament inseamna si mai putina democratie, nicidecum economie.
Din pacate, chiar si la 22 de ani de la schimbarea regimului comunist, campaniile anti-parlamentariste continua. Iar o mare parte a presei, pe care nu stiu daca sa o calific drept imbecila sau parte a unui plan demonic, participa cu surle si trambite, desi e clar ca serveste "cauzei" regimului autoritar. Am vazut chiar zilele trecute un asa-zis studiu facut de realitatea.net si preluat de ziarele cele mai citite pe print, gen Libertatea, despre "mutenia" unor parlamentari. Se dadeau cateva nume, apareau si pozele, sub care erau scrise minutele sau chiar secundele cat au vorbit acesti parlamentari de cand au preluat mandatul. Ideea pe care voia realitatea.net sa o inoculeze era ca ii platim degeaba. Am verificat pe site-urile Parlamentului la cativa dintre ei si am descoperit cu totul altceva. Parlamentarii respectivi, cel putin unii dintre ei, vorbisera mai mult decat incerca sa ne convinga "studiul" Realitatii. Dar nu asta e important, cat au vorbit...
Probabil cineva, si ma gandesc in primul rand la zona liberala, mai concret la Tariceanu, ca parlamentarist si politician cu o cultura politica vasta, va trebui cat mai curand sa initieze acel proiect despre care vorbea inca din prima parte a acestui an, menit sa repuna institutia si rolul Parlamentului acolo unde ii e locul, ca forma suprema a democratiei. Avem mare nevoie de un proiect de explicare a democratiei pe intelesul tuturor. De-abia de aici mai departe putem propune dezbateri publice despre o viitoare Constitutie clara, care sa nu dea loc la interpretari ce se intorc rau-intentionat impotriva democratiei, cum s-a intamplat de exemplu cu desemnarea primului ministru.
De asemenea trebuie explicat oamenilor ca statisticile de genul celei facute de Realitatea sunt absolut neprofesioniste, chiar jenante pentru un jurnalism de calitate, ca in orice Parlament din lume exista parlamentari care nu vorbesc deloc (lucreaza mai mult in comisii), altii care vorbesc un minut si altii care vorbesc 90% din timpul acordat partidului. Pentru ca, da, exista un timp acordat partidelor, care nu este impartit in mod egal fiecaruia, ci in functie de ponderea sa in numarul total al deputatilor, iar partidul stabileste cine vorbeste in acele minute care ii sunt acordate pentru dezbaterile politice. Lumea trebuie sa mai stie ca plenul se reuneste rar. Nu conteaza cine vorbeste mai mult! In Parlament nu trebuie sa existe un astfel de concurs debil, "care da mai mult din gura". Ceea ce conteaza cel mai mult e cum voteaza fiecare parlamentar. Si la capitolul asta ar trebui sa fim mai atenti si eventual sa facem statistici.
Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia
-
*Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia* – Energi terbarukan di
Indonesia akan meningkat jika negara terus memanfaatkan energi panas bumi.
Indon...
16 comentarii:
Parlamentul şi parlamentarii merită criticaţi, au suficiente bube, deocamdată este major, vaccinat, are Constituţia de partea sa, nu văd de ce ar trebui să fie protejat, de lăudat ar fi culmea! Un proiect de explicare a democraţiei “for dummies” este o ideea bună, totul depinde însă de formă şi ambalaj pentru a fi atractiv, şi cine ştie, poate nici nu suntem interesaţi de ideea de democraţie. Numai noi am reuşit să facem un referendum în care nu a existat decât o tabără să explice necesitatea şi consecinţele parlamentului unicameral şi reducerii numărului de parlamentari, cealaltă tabără nu a existat!
Funny photo retouch-ul pe care sper că l-aţi văzut “Republica Prezidenţală România” spune mai bine decât ceea ce încerc să scriu aici :)
Parlamentul nu trebuie criticat, ca institutie. Parlamentarii, da, e cu totul altceva. Si eu ii critic, dar in functie de cum voteaza, de altele.
Da, peste tot democratia se invata, e explicata pana si copiilor. Noi nu am avut parte de asa ceva. In vremea comunismului nu se punea problema, iar dupa '90 nu s-a inghesuit nimeni. Nu scuz pe nimeni.
S-a ajuns încât, foarte probabil, un referendum cu întrebarea "AŢI DE ACORD CU DESFIINŢAREA PARLAMENTULUI" ar atrage multe răspunsuri de DA.
PNL ar putea face un sondaj de opinie pentru a vedea această realitate tristă.
Multe lucruri nu trebuie facute in tara asta, dar...
Da, Tudorina, asa cred si eu. Iar un sondaj, comandat chiar de PNL, de ce nu, pe teme democratice, nu numai ca ne-ar confirma asta, dar ar arata foarte bine care e gradul de informare al alegatorilor chemati sa decida "cat" Parlament sau ce sistem politic ne dorim.
Mihai, pai trebuie pornit de undeva...
O democratie originala ... Cum "noi muncim, nu gandim!" e firesc rezultatul. Eu zic ca pana la urma se va renunta si la Parlament dat fiind ca ne costa prea mult oricum alegerile dupa cum se vede. Problema va fi insa complicata caci ar fi fost posibil ca "ca IMGB sa faca ordine" ... da' nu mai exista nici IMGB! Iar cand nici Iliescu n-o mai fi, deja o sa ma intreb ce ne facem cu soarele in caz ca nu mai rasare.
Da, haha, e cea mai mare realizare a noastra: ca IMGB poate sa faca ordine chiar daca nu mai exista! :))
Foarte bine punctat Lilick. De acord. Poate noi ar cam trebui să facem această promovare dar și o sancționare a presei care lucrează împotriva democrației, cum este Realitatea Tv, Adevărul, Libertatea, chiar și RL.
Nici nu mai stii, Florin, cine lucreaza pentru democratie. Nu prea se vad de ceilalti, multi. :)
"Inca din 1990, manifestantii din Piata Universitatii strigau "Noi nu suntem partide" Din pacate, de atuncii aparusera mugurii noilor imbogatiti in urma revolutiei, pastrati de Ilici sub deviza: "sa pastram profesionistii." Si asa, toti securistii au devenit oameni de afaceri, oameni politici, oameni cu greutate in societatea romaneasca. Eu nu inteleg de ce Balaceanu-Stolnici, un turnator ordinar sub titulatura de mare boier si cu aere de intelectual fin, nu a avut soarta Monei Musca in PNL? Ca sa nu mai vorbim acum, cind vedem si stim, cite conserve securiste erau in PNTCD: remus Opris, Dudu Ionescu, oameni care acum au esuat in PDL.
@sandman, eu cred ca a avut o soarta chiar mai rea decat Mona Musca. Balaceanu Stolnici nu intra nici azi intr-un sediu PNL si evita orice intalnire cu vreun senior liberal.
Niciodata in Ro nu a existat o majoritate pt. democratie. De fiecare data cand s-a dat cuvantul bizonilor au fost impotriva ei. Oameni cazuti din copac, proaspat coborrati din munti cu oile, ce pretentii sa ai de la ei. Daca nu ar fi fost conjunctura externa si cativa oameni luminati, n-am fi avut in veci de veci democratie. Daca tinem cont, democratic, de parerea bizonilor, patim ca Germania in 1933.
Pai avem doua variante: sa nu se mai tina cont de parerea bizonului sau... sa il educam/informam. Pana acum s-a practicat prima varianta. :)
Pana ii educam, si trebuie sa ii educam, poate reusim, cinic vorbind, sa ii pacalim democratic. Ca de jos in sus nimic bun nu e posibil la noi.
Depinde cine nu tine cont de parerea bizonului. Daca cei care nu tin sunt cei care il educa democratic si tin la principiile democratiei, e bine. Daca sunt adeptii dictaturii prezidentiale, e nasol.
Hehe, pai pacaleala cu democratia e chiar educatia. Daca eu il pacalesc pe un copil al strazii si il invat sa munceasca, sa se spele, sa vorbeasca frumos, ca astfel ii va fi mai bine, se spune ca l-am educat, nu ca l-am pacalit. Pacaleala era daca imi era doar mie mai bine facand asta, nu si lui. :)
Trimiteți un comentariu