Anca Radu: Mesaj catre liberali

Ca o continuare si ca raspuns la Apelul tanarului liberal Codrin Scutaru, va invit sa cititi si textul Ancai Radu. In cele scrise de Anca ne regasim multi dintre cei care votam PNL. Sustinatori, simpatizanti... Suntem foarte multi cei care-i impartasim ideile. Sper ca partidul sa recepteze la fel de prompt si mesajul ei, de fapt al nostru:

" Lucrurile mari nu sunt scutite de insuficienţă.
În aceeaşi idee, faptul că (încă mai) putem vorbi liber e un lucru pe cât de mare, pe-atât de neajutorat în a ne aduce beneficii semnificative dacă fiecare dintre noi vorbeşte liber de unul singur – pentru asta ajunge şi gândul în perfectă linişte. La fel merg lucrurile şi în cadrul unui partid politic. E un lucru bun în sine faptul ca în mod democratic orice membru PNL îşi poate spune părerea – şi nu părerea care-i dă buzna în mail de cu bună dimineaţă, veselă şi standardizată – însă nu e un lucru eficient în sine. Ca să fie şi eficient, cineva trebuie să şi asculte părerile alea, să le cearnă, să le cosmetizeze dacă e cazul şi să le dea un sens, fie că-s bune şi vin înglobate în proiecte actualizabile, fie că-s mai puţin bune şi duc la o dezbatere cu concluzii constructive. De asemeni, e un lucru minunat că în campania electorală din 2009 dinspre PNL, prin vocea lui
Crin Antonescu am primit un semnal cum că toate gândurile noastre sunt bine reprezentate şi că în sfârşit are cine vorbi în numele nostru, însă, după cum s-a văzut, lucrurile minunate nu fac neapărat minuni. Trebuie ca naturii lor minunate să le corespundă şi o latură pragmatică. 1 şi cu 1 nu fac 2 decât cu semnul plus între ele.
Aşa şi noi, am fost mulţi, dar n-am fost împreună decât o parte dintre noi. Cam la asta e bună comunicarea, oricât de costisitoare ar părea din punct de vedere al timpului pe care-l solicită.

Revenind la momentul la care ne aflăm, concret, după alegerile din 2009 am rămas în aceeaşi formaţie în care eram şi înainte: gaşca lui Băsescu la putere, iar în rest, cu partide neaflate la guvernare, cu societate civilă cu tot, cu câini şi pisici, cu virusuri şi cu paserile cerului, toată lumea de-a valma în opoziţie. Ei au avut noroc, noi mai stăm un rând. Diferenţa esenţială dintre cele două tabere e că norocul lor e pus cu mâna, iar ghinionul nostru e pus cu furca. Ei fură organizat, noi suportăm consecinţele pe model Vraişte 2010. Din nou, mai avem nevoie şi de semnul plus între noi ca să ne numim majoritate. În momentul în care comunicarea se va întâmpla aşa cum din păcate nu s-a întâmplat în 2009, brusc vor apărea resurse de care Băsescu & The Whalers pur şi simplu nu dispun, cu toţi banii lor slinoşi cu tot. De curând citisem scrisoarea unui tânăr membru PNL, Codrin Scutaru, prin care lansa o invitaţie, pe de o parte înspre conducerea partidului, să dea un semnal că tinerii beneficiază de promovare meritocratică măcar în PNL, pe de alta înspre tinerii, din partid sau nu, care se regăsesc în modelul de politician vertical, să se alăture mişcării ăsteia de împrospătare a clasei politice. Mi-a plăcut în mod deosebit iniţiativa lui, mi-a plăcut şi promptitudinea cu care conducerea partidului a dat un răspuns, din punctul meu de vedere perfect mulţumitor, aşa că se cerea un răspuns şi din partea tinerilor din afara partidului, cu intenţii de-a se alătura PNL sau de a susţine în continuare acest partid de pe margine. Deşi sunt din principiu împotriva listelor, am înţeles că până şi-n medicină uneori se recurge la metode de tratament contra naturii, cu caracter temporar, iar vaccinul e familiarizarea organismului cu microbul şi forţarea producerii de anticorpi. Avem tendinţa de-a întâmpina lucrurile ca şi cum ele ar deborda de sănatate. E un semn de realism faptul ca s-a găsit cineva să iasă din idealismul sub care s-au măturat atâtea gunoaie şi s-au dezvoltat atâtea infecţii. E un exemplu perfect de comunicare deschisă care dă roade, în loc de o dezamăgire cum că nici măcar Crin Antonescu nu aplică ceea ce a susţinut de-atâtea ori, m-am ales cu încrederea că cineva are grijă şi de promovarea tinerilor şi a profesioniştilor în general. Ideile bune n-au vârstă, iar părul alb nu e o virtute în sine. Răspund cu mult entuziasm tuturor episoadelor sporadice de comunicare eficientă, dar nu încetez să recomand comunicarea organizată şi fără timpi morţi. Nu cred că o conferinţă de presă pe săptămână e prea mult, nu cred că 10 minute de mesaj transmis electoratului în fiecare săptămână e prea mult, nu cred că o întâlnire cu ONG-urile, sindicatele şi reprezentanţii mediului de afaceri în fiecare lună e prea mult. Sunt lucruri mărunte care se acumulează în timp şi care consolidează opoziţia asta în care-am fost aruncaţi cu tot cu normalitatea noastră.

2010 e dimineaţa de după. Sunt convinsă că multora ne-a făcut plăcere să pierdem alături de Crin Antonescu în 2009. Dar ne-a plăcut faptul că am fost alături de Crin Antonescu, nu faptul că am pierdut. Cum facem să rămânem împreună şi de-aici încolo să-ncepem să câştigăm? 20% e încurajator, dar nu confundăm gradaţiile cu limitele. Mai avem de pus nişte plusuri între noi ca să ne-ajute aritmetica. PNL e un partid care promovează valorile individuale, deci nu merge cu tabla-nmulţirii, e nevoie să punem plus cu plus între fiecare două elemente, iar asta cere timp, insistenţă, organizare, atenţie, ritmicitate, răbdare şi fără indoială mult entuziasm din care să rezulte toate celelalte. Telepatia, vrăjile, flăcările cromatizate şi alte modalităţi de influenţă paranormală au fost deja adjudecate de vecinii noştri – şi de către cei de peste gardul din stânga, şi de către cei nomazi din boscheţii de peste gardul din fundul ogrăzii (că altfel nu ştiu să poziţionez PD-ul). Nouă ne-a rămas comunicarea simplă, sinceră şi ieftină (dar plină de valori) şi cu ea trebuie să ne-apucăm de făcut minuni."
_______________________________