De luni bune, Legea educatiei si scandalurile nascute pe marginea ei mentin si intretin criza politica in care ne aflam. Punct vulnerabil in tot acest razboi, pretentiile justificate sau nu ale maghiarilor de la UDMR, ar trebui analizate si tratate corect si echidistant, asa cum o face Fundatia Dinu Patriciu intr-un articol pe site.
In afara oricaror interese politice, articolul incearca sa prezinte atat avantajele cat si dezavantajele pe care le-ar putea avea populatia de etnie maghiara, in ceea ce priveste educatia in limba materna. Un articol care nu ar fi rau sa aiba si o traducere in limba maghiara, in asa fel incat un numar cat mai mare de maghiari sa aiba acces la el. Il preiau integral:
----------
"Unul dintre cele mai disputate articole din noua Lege a Educatiei Nationale este cel referitor la acordarea dreptului minoritatilor de a studia istoria si geografia in limba materna, parerile fiind extrem de impartite in ce priveste utilitatea si efectele pe care le va produce o asemenea masura. Mai mult, legea prevede si faptul ca limba romana va fi invatata in regim de limba straina.
Conform recensamantului din 2002, in Romania traiesc 1,4 milioane de maghiari, cifra in scadere fata de cei 1,6 milioane inregistrati in 1992, acestia fiind majoritari in doua judete: Harghita, judet in care maghiarii au o pondere de 85%, si Covasna cu un procent de 74%. O pondere mare o au maghiarii si in Mures (40%) si in Cluj (17%), in aceste patru judete avand domiciliul 57% dintre cetatenii romani de etnie maghiara care traiesc in Romania.
In ceea ce priveste sistemul educational exista aproximativ 175.000 de copii inscrisi in scoli cu predare in limba maghiara, scoli in care predau un numar de 11.000 de cadre didactice.
Acestea sunt cifrele la care trebuie sa ne raportam atunci cand discutam despre efectele unor masuri de genul celor prevazute in noua Lege a educatiei.
Dincolo de disputele cu tenta nationalista, trebuie spus ca aceste modificari au atat avantaje, cat si dezavantaje pentru maghiari.
Avantajele educatiei in limba materna:
- maghiarii pot invata mai usor o materie predata in limba care le este cea mai familiara. Ce ne intereseaza de fapt – ca elevii sa stie mai multa istorie sau geografie, sau ca aceste materii sa fie predate in limba romana?
- multi dintre maghiari se exprima doar in limba materna atat acasa cat si la scoala, iar in acest context, invatarea limbii romane in regim de limba straina si folosind manuale concepute special in acest scop este o masura care poate genera rezultate mult mai bune decat pastrarea actualului sistem. Bineinteles, asta doar in cazul in care elevii chiar doresc sa invete bine limba romana;
- in Harghita si Covasna (si nu numai) exista multe localitati in care maghiarii reprezinta peste 95% din populatie, multi dintre ei nefiind vorbitori de limba romana. Isi imagineaza cineva ca in aceste localitati, copiii invata acum geografia sau istoria in limba romana? Nu cred! Prin urmare, noua Lege a educatiei nu va face decat sa oficializeze o situatie existenta, neaducand de fapt nimic nou;
- nu in ultimul rand, educatia in limba materna ofera minoritatilor posibilitatea de a isi pastra si perpetua mai bine valorile culturale.
Dezavantajele educatiei in limba materna:
- marirea ariei de cuprindere a invatamantului in limba materna poate duce la o reducere a numarului de maghiari care vorbesc bine limba romana, iar acest lucru poate avea consecinte semnificative in ce priveste piata muncii. Astfel, Harghita si Covasna sunt judete sarace, cu un PIB/capita sub medie si cu o rata a somajului peste media pe tara, iar aceasta situatie nu se poate schimba decat prin investitii si crearea de noi locuri de munca. Cine va angaja insa persoane care nu vorbesc bine limba romana?
- daca tot mai multi maghiari se vor exprima doar in limba materna vor creste tensiunile intre acestia si romanii care locuiesc in zonele in care maghiarii sunt majoritari. Astfel, cei care nu vor cunoaste limba vor avea dificultati reale de a se intelege cu etnia majoritara, existand chiar riscul ca romanii sa fie „absorbiti” in cazul in care limba maghiara devine practic singura limba de comunicare.
De asemenea, mai trebuie adaugat faptul ca, anual, un numar important de maghiari parasesc Romania cu destinatia Ungaria, efect care poate fi accentuat de noua Lege a educatiei. Extinderea invatamantului in limba materna ii va face pe absolventi sa caute acele spatii cultural-lingvistice de care se simt mai apropiati, iar asta inseamna de fapt emigrarea in Ungaria.
Concluzie:
Daca Romania ar fi avut 1,4 milioane de germani, nu 1,4 milioane de maghiari, disputele legate de educatia in limba materna probabil ca nu ar mai fi avut loc. Exista insa o mare doza de populism si nationalism in dezbaterile pe marginea acestui subiect, multi avand impresia ca astfel se deschide cutia Pandorei, de aici si pana la autonomia teritoriala sau pe criterii etnice nemaifiind decat un pas.
Or, lucrurile nu stau chiar asa – odata cu aderarea la UE si NATO, Ungaria a renuntat automat la orice pretentie teritoriala, iar in cei 20 de ani care s-au scurs de la Revolutie, toata clasa politica de la Bucuresti a respins ferm orice discutie legata de autonomie.
Este normal ca maghiarii sa isi doreasca sa invete cat mai mult in limba materna, insa, in acelasi timp, cei care nu cunosc foarte bine limba romana vor avea un handicap semnificativ atunci cand, dupa absolvire, vor incerca sa isi gaseasca un loc de munca."
Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia
-
*Potensi Energi Terbarukan Yang Ada di Indonesia* – Energi terbarukan di
Indonesia akan meningkat jika negara terus memanfaatkan energi panas bumi.
Indon...
Postări
10 comentarii:
Doua lucruri am de subliniat in legatura cu avantajele si dezavantajele evidentiate in articolul citat:
1. "Ce ne intereseaza de fapt – ca elevii sa stie mai multa istorie sau geografie, sau ca aceste materii sa fie predate in limba romana?" La aceasta intrebare retorica trebuie totusi sa adaugam un aspect. Fireste ca ne intereseaza ca elevii (maghiari si nu numai) sa invete cat mai multa istorie si geografie, insa totodata trebuie sa facem diferenta intre cantitate si calitate in educatie. Nu m-ar deranja ca maghiarii sa invete istotia în limba maternă, însă tare as fi curios sa vad din ce perspectiva o vor preda. Nu de alta, dar chiar Marko Bela a declarat, luni, la şedinţa solemnă dedicată zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, şi împlinirii a 92 de ani de la Marea Unire, că maghiarii au trăit acest moment "ca o pierdere, pierzându-şi statalitatea de până atunci".
Deci, mai intai calitatea si apoi cantitatea in educatie!
2. "odata cu aderarea la UE si NATO, Ungaria a renuntat automat la orice pretentie teritoriala, iar in cei 20 de ani care s-au scurs de la Revolutie, toata clasa politica de la Bucuresti a respins ferm orice discutie legata de autonomie." Ce vorbim noi aici? Chiar asa de naivi suntem? Nu se vede clar ca PDL-ul va fec orice compromis pentru a rămâne la putere?
Pentru mai multe detalii, vezi http://politicaridicola.blogspot.com/
Cit de "corect si echidistant" poate fi un text care ocoleste cu obstinatie citeva aspecte ESENTIALE ale problematicii, introducind, in acelasi timp, piste false sau neadevaruri flagrante ?
Cum poate sustine cineva, asa cum face autorul textului, ca «in cei 20 de ani care s-au scurs de la Revolutie, toata clasa politica de la Bucuresti a respins ferm orice discutie legata de autonomie » ?
« odata cu aderarea la UE si NATO, Ungaria a renuntat automat la orice pretentie teritoriala» - ne mai spune acelasi. Si ce facem cu numeroasele declaratii si gesturi, la diferite niveluri, de-aici sau de-acolo, care sustin autonomii si segregari pe criterii etnice? Ne facem ca nu exista ?
Cit de echidistant e cineva care afirma ca «noua Lege a educatiei nu va face decat sa oficializeze o situatie existenta, neaducand de fapt nimic nou» ? Chiar asa ??
Dar, mai ales, de ce in articol nu sint abordate citeva intrebari spinoase, dar esentiale pentru lamurirea fondului problemei ?
De ce, la urma urmei, se doreste invatarea istoriei si geografiei in limba maghiara ? De ce aceste discipline , si nu altele, sa zicem anatomia si chimia? Oare nu cumva se considera ca anatomia e una singura, in timp ce geografii sau istorii sint doua ?
De ce dupa manuale facute ad hoc, in Ungaria ? De ce nu s-ar traduce in limba maghiara, pur si simplu, manualele deja existente AICI ?
Dincolo de această analiză, altfel corectă, se situează faptul că PD este dispus la orice - şi subliniez, LA ORICE - pentru a se menţine la putere. UDMR nu este altceva decât profitorul care nu scapă ocazia de a ciupi, de a-şi adjudeca un chilipir. Ambii parteneri sunt de condamnat, chiar dacă nu în aceeaşi măsură.
eu cred ca problema pusa asa, cu "avantaje" si "dezavantaje" e o problema falsa.
in fapt, vorbim despre scoala oferita de statul roman, in mod gratuit, cetatenilor romaniei. romania deci, ar trebui sa ofere scoala in limba oficiala a tarii ... si cam asta e.
insa, normal ar fi ca prin noua lege a invatamintului sa se schimbe sistemul de finantare a scolii (poate ca se si intimpla, nu am informatii). cred ca cel mai nimerit ar fi ca finantarea educatiei sa se faca DIRECT la nivel local, din taxe pe venituri stabilite prin referendumuri locale (un sat, un cartier, o zona...) si din taxe provenite din real estate. in aceste conditii, oamenii care ar finanta educatia copiilor lor ar putea opta pentru predarea istoriei intr-un dialect din geto-daca, daca asa ar dori ei.
Problema invatamantului in limba maghiara este politica si o falsa problema.
Am intalnit in anii '80 un profesor cre era cu elevii in excursie si spunea ca elevii nu prea stiu romaneste pentru ca nu au ocazia sa exerseze, pentru ca acasa vorbeau in maghiara. La scoala ar fi trebuit sa le predea geografia si istoria in romana, dar nu intelegeau si o preda in maghiara. In satul respectiv nu aveau curent electric.
Sigur exista mai multe dezavantaje pentru maghiari, dar si pentru Romania.
- integrarea sociala a maghiarilor ar fi afectata negativ, aca cum s-a scris mai sus.
- ar creste tensiunile interetnice datorata izolarii, care ar fi perceputa ca o segregarea si o discriminare.
Ca avantaj ar putea fi o adoptare a limbii maghiare ca limba oficiala, pentru ca atunci piata ar avea nevoie de cunoscatori de limba maghiara, si cred ca maghiarii asta urmaresc pe termen lung.
Cred ca e gresita adoptarea centralizata a unei decizii, si ar fi mai bine daca parintii elevilor ar decide in ce limba sa invete copii, sau ce matrii sa fie predate in limba romana si care in limba materna.
Sunt convins ca multi maghiari ar opta pentru invatamant in limba romana sau pentru ca anumite materii sa fie predate in romana.
Politicienii vor sa reglementeze ei in mod simplist.
Asa au discutat despre cum sa trimita pensia la pensionari prin posta sau prin banca, cand mult mai simplu era sa stabileasca un plafon pentru comisioane, si pensionarul sa poata opta pentru pensie la o banca oarecare, la posta sau la domiciliu pentru un comision mai mare. Ar fi fost si optiunea pentru o firma privata care sa aiba ca obiect de activitate distribuirea pensiei.
@Lilick: Baietii astia n-au descoperit nicio noutate. Maghiarii nu au nevoie de invatamant in limba maghiara, si, cu atat mai mult, de invatamant maghiar. Nu cei din Romania. Dar UDMR are o problema. Una mare, cu propriul electorat. Pai, de ce sa mai votez, eu, ungur, cu UDMR? Ca sa-mi taie leafa, sau pensia, ca sa-mi mareasca tva-ul si toate taxele? Pai asta stie s-o faca oricine, de ce sa ma mai deranjez sa votez UDMR-ul? Pai, uite de ce, ca imi da invatamant in limba maghiara, sau, ma rog, chiar unguresc, daca se poate. Acu', nu c-as avea eu nevoie de asa ceva, dar, daca tot e moka...
Apropo, cum ai comenta situatia asta: in Tm exista un liceu german (Lenau), unul maghiar (Bartok) si unul sarbesc (Obradovici). Liceul german e mult mai bine cotat decat celelalte doua, iar cca. 80-90% dintre elevii sai NU sunt nemti. Sunt romani, dar si unguri, sarbi, orice altceva, dar nu nemti ... ca nu-i de unde. In schimb, la celelalte doua licee, practic toti elevii sunt maghiari, respectiv sarbi si, de asemenea, o parte importanta dintre elevii maghiari/sarbi invata la alte licee. Si asta nu pentru ca nu ar putea ajunge la cele doua licee (la care, de altfel, concurenta e foarte slaba), ci pentru ca NU vor acolo.
@Adrian, mi se pare foarte normal. :)
Concluzia nici cum vor romanii, nici cum vor politicienii maghiari, sa decida parintii.
@Deceneu, asa ma gandeam si eu. Pana la urma e in interesul copiilor si doar parintii pot sa decida.
Haideti sa va povestesc putin cum a fost pe vremea cand am fost eu la scoala in Tirgu-Mures.
In 1997, cand eram in clasa a VII-a, prin nu stiu ce miracol s-a aprobat invatarea pe limba materna a istoriei si geografiei. In 1998 s-a renuntat, mai mult au introdus examenul de capacitate. Aici a trebuit sa dam un test din istorie sau geografie. Avand in vedere ca noi am avut totul scris pe lb. maghiara in caiet, a trebuit sa rescriem toata materia din clasa a VII-a in limba romana. Materia din clasa a VIII-a s-a predat pe limba maghiara, dar in caiet s-a scris pe lb romana. Asta a fost la scoala generala.
La liceu la istorie am avut un profesor roman, dar si el a predat materia pe lb maghiara, dar in caiet am scris totul pe romana.
Deci totul a devenit o zacusca. Daca te scotea sa raspunzi, puteai sa vorbesti pe ce limba ai vrut, numai sa stii materia.
Problema e ca limba romana nu se invata la scoala, nici la orele de romana, nici la geo nici la istorie. Eu am mai avut noroc sa traiesc intr-un oras cu o populatie aproape egala intre romani si unguri, si astfel am avut posibilitatea de a invata cat de cat bine limba romana. Insa sunt localitati unde, cu exceptia politistului, nu gasesti nici un roman.
Cumva ar trebui sa fie motivati si nu obligati oamenii din acele localitati sa invete limba statului. Degeaba cer autonomie, limba statului este tot romana.
Trimiteți un comentariu