Sistemele de vot si democratia

I. Sisteme de vot proportionale.

Un sistem de vot proportional este cel care oglindeste cel mai corect si cel mai democratic, in Parlament, optiunea de la urne a alegatorilor, asigurand ceea ce numim o foarte buna reprezentativitate. Singurul lucru care umbreste reprezentativitatea poate fi pragul electoral. Un prag electoral mai ridicat favorizeaza partidele mari, in detrimentul partidelor mici si al votantilor lor, care pot ramane nereprezentati.

A. Votul proportional pe liste:


1. Pe liste inchise - ordinea candidatilor pe liste o stabileste partidul. Intr-un partid care functioneaza dupa toate regulile democratiei se voteaza ordinea candidatilor, locul fiecaruia pe lista, in congresul partidului, la nivel central sau regional. Nu se impun sub nicio forma candidatii « de sus ».
2. Pe liste partial deschise - o parte din lista e stabilita de partid, o alta parte de lista ramane la alegerea votantului.
3. Pe liste deschise – alegatorul isi poate exprima optiunea pentru candidatii de pe lista cu un singur vot sau mai multe (in functie de cum se stabileste)

Sistemul pe liste este folosit de 24 dintre cele 27 de tari ale Uniunii Europene. E folosit de asemenea in Elvetia si Norvegia.

B. Tot proportional este si sistemul german, care are insa si o componenta uninominala. Sistemul german adauga elemente ale votului uninominal, eliminand insa toate dezavantajele votului uninominal majoritar.

(Va recomand sa cititi la Transildania, detaliat, despre acest sistem de vot, pentru ca e foarte posibil ca el sa fie acceptat de toate partidele parlamentare si adoptat. Si mai important e ceea ce ne sfatuieste bloggerul liberal, sa analizam acest sistem cu mare atentie, pentru ca e foarte posibil ca actuala putere sa ne « vanda » sub numele de « sistem german » o struto-camila neproportionala, care sa avantajeze PDL, UNPR si UDMR)

Acest sistem functioneaza momentan doar in Germania, insa si in Spania se discuta introducerea lui.
----------------
II. Sistemele de vot neproportionale.

A. Sisteme mixte neproportionale – sistemul maghiar - jumatate alesi uninominal, jumatate pe lista, dar numarul total al parlamentarilor pentru fiecare partid nu se coreleaza ca in sistemul german, astfel incat sa devina proportional.

B. Sistemele uninominal majoritare – raportul de forte din Parlament nu are nicio legatura cu numarul voturilor pe care le strange la nivel national fiecare partid. Peste jumatate dintre alegatori nu-si regasesc optiunea politica reprezentata in Parlament, prin urmare voteaza degeaba. Un rol mai important decat votul alegatorilor il joaca desenarea colegiilor.

1. Uninominalul majoritar intr-un tur.
2. Uninominalul majoritar in doua tururi.
- Diferenta dintre cele doua este foarte mica. In primul caz castiga primul clasat din primul tur, indiferent cate voturi ar fi avut si ce procent. Se poate castiga cu un procent de 25% sau 27%. In al doilea caz se mai oganizeaza un tur de scrutin intre primii doi clasati, daca nimeni nu a abtinut peste 50% in primul tur, ceea ce confera ceva mai multa legitimitate alesului. In rest, sistemul are toate celelalte dezavantaje ale VUM.

Uninominalul intr-un tur se foloseste in Marea Britanie, Canada si SUA.
Uninominalul in doua tururi se foloseste doar in Franta.

C. Sisteme uninominal-majoritare alternative (Alternative Vote, Single trasferable Vote etc) - pe langa votul pentru un candidat, alegatorul poate exprima una sau mai multe preferinte pentru ceilalti candidati. Sunt sisteme care, intr-un singur tur, incearca sa anticipeze rezultatul celui de-al doilea tur, si sa dea un dram mai mare de legitimitate uninominalului ales. In rest, pastreaza toate celelalte dezavantaje ale VUM.

Sistemele uninominal-majoritar alternative se folosesc in special in Australia.
--------------
Sistemul de vot original pe care l-am experimentat in 2008 se afla undeva la limita dintre sistemele curat proportionale si cele neproportionale. Sistemul pastreaza elemente importante si corecte ale sistemului proportional, dar daca era perfect proportional, si reflecta in oglinda votul din teritoriu, nu s-ar fi intamplat ca PDL, cu mai putine voturi decat PSD, sa obtina mai multe mandate in Parlament.