Multumim, Herta Müller!

Am ascultat in seara asta la Radio3net o parte din dialogul dintre Herta Müller si Gabriel Liiceanu. A fost exact asa cum ma asteptam. Aceasta doamna ne-a aratat din nou masura unei verticalitati fara cusur. Cateva citate:

‎"Eu acum nu sunt scriitoare, aici, pe scenă. Asta-i altă meserie. Asta-i circ!"

"Nu colecționez insigne!" - Un refuz dur la intrebarea daca ar accepta decoratia Steaua Romaniei din partea presedintelui Romaniei, la initiativa lui Sorin Iliesiu.

"Securiştii sunt peste tot, nu s-au dizolvat în aer. Persoanele sunt în ţară, e normal. Normal nu este, că au poziţii bune şi au căzut în picioare."

Mai mult in Adevarul si in Bookiseala.

Superb cadoul muzical al lui Dan Grigore...

Si un fragment de dialog (din memorie):

Pe marginea termenului "Mitläufer" (cel care merge cu ei: tace, încearcă să nu iasă în evidenţă, nu deranjează pe nimeni, se face gri) pe care Herta Muller l-a folosit de curand in legatura cu Cartarescu: Liiceanu a incercat sa o dojeneasca usor, spunand ca nu toti cei care au fost curati si care n-au aprobat prin scrisul lor dictatura pot fi acuzati. "Nu vi se pare ca ei au fost, tocmai prin scriitura lor curata, contra dictaturii?" Herta Müller a raspuns simplu: "NU", in aplauzele salii. Apoi au ajuns cu discutia la aprobarile necesare scriitorilor si tuturor celor care aveau masina de scris. Scriitoarea a spus ca nicaieri nu s-a ajuns atat de jos, incat sa declari masina de scris. Liiceanu a zis ca el nu a declarat masina de scris niciodata. "Deci sunteti un disident...", a spus Herta. Filosoful: "Probabil" Herta Muller, ironic: "Eu am declarat-o. Poate ca eu nu am fost asa disidenta"... Liiceanu: "Poate..."