Din arhiva internetului - II -

Basescu - "reformatorul" de profesie

Adrian NICULAE - 30 Octombrie 2000

"Marturisesc, cu toata sinceritatea, ca ma încearca o cumplita lehamite în momentul în care trebuie sa astern pe hârtie câteva consideratii legate de ispravile celui mai notoriu restructurici al României - Traian Basescu. La fel sunt, probabil, multi alti ziaristi ce au scris, de-a lungul ultimilor trei ani, sute de articole în care vidul absolut prezentat de megareformatorul cu mare tam-tam pe post de restructurare în transporturi era apreciat la justa-i valoare, adica zero. Evident, am vrea si noi, ziaristii, sa luam o pauza, sa scriem "de bine", sa prezentam vreun succes acolo, cât de mic, ceva ce sa le aduca oamenilor o raza de speranta. Din pacate însa, domnul Basescu pare batut în cuie pe post de piaza-rea, iar de numele domniei sale nu se lipesc decât falimentul (flotei românesti), zecile de morti (de pe autostrada groazei, Bucuresti-Pitesti) si, mai nou, nervii, necazurile si nevoile zecilor de mii de oameni adusi în pragul disperarii de grevele (perfect justificate prin foame, frica si frig as zice) pe care sindicatele din transporturi le declanseaza tot mai des.
Principalul motiv pentru care m-am hotarât sa scriu pentru a "n"-a oara despre mereu agitatul ministru al transporturilor este impetuozitatea monstruoasa afisata de megareformator în cele mai dramatice momente. Îndraznesc sa afirm, cu toata raspunderea, ca poate principala cauza a intransigentei manifestata de sindicatele feroviare în ultima vreme o constituie atitudinea voit sfidatoare, de mare senior feudal, cu care Traian Basescu îsi trateaza subordonatii. Nici nu-i pasa restructuriciului de suferintele contribuabililor care asteapta degeaba trenul prin statii; "domnia-sa" este mult prea ocupat sa faca pe durul în fata camerelor de luat vederi. N-a fost greva, cât de îndreptatita, la care actualul ministru al transporturilor sa nu-si ameninte subalternii ba cu concedierile, ba cu interventia în forta a organelor de ordine, ba - mai nou - chiar cu puscaria. În fata unei atari conduite (al carei unic înteles este crearea unei imagini de om cu mâna forte), normal ca sindicatele se zburlesc si îsi radicalizeaza pretentiile si metodele - daca tot sunt amenintati "din prima" cu puscaria, macar sa stie oamenii de ce. Si astfel avem de tras tot noi, fraierii ce platim pe un bilet de tren sume aberante, pentru a ne bucura din plin de facilitatile binecunoscute: mizerie, frig patrunzator sau caldura sufocanta, întârzieri de sute de minute la cel mai mic incident s.a.m.d. - elemente definitorii pentru "succesul" reformei Basescu în transporturi.
Pentru Traian Basescu, reforma si restructurare înseamna, de fapt, multa galagie combinata cu implementarea nauca a unor norme europene gândite pentru cu totul alte conditii si situatii. Si mai înseamna, desigur, licitatii de pe urma carora reabilitarea a 100 km de autostrada dureaza ani de zile, placute "made in..." pe care scrie triumfator si cinic "Aici sunt banii dumneavoastra" etc. etc. etc.
Ai zice ca acum, în pragul iernii, misiunea lui Traian Basescu este sa amplifice o nemultumire populara ce ameninta oricum sa mature totul în cale. În mod normal, PD-ul ar trebui sa fie îngrijorat de sondajele ce-l plaseaza în imediata vecinatate a pragului electoral. Ministrii sai ar trebui sa încerce (daca-si doresc imunitate parlamentara în viitoarea legislatura) sa nu mai întarâte oamenii, în conditiile în care doar gândul la cheltuielile pentru sarbatori îi face pe majoritatea bugetarilor sa se suie pe pereti. Un elementar bun-simt ar trebui sa-l îndemne pe Traian Basescu la concilieri, nu la etalarea muschilor ministeriali.
Din nefericire însa, bunul simt si marele restructurici nu au prea multe în comun. Iar ponoasele pica, deocamdata, pe bietii calatori, degerati prin statii în asteptarea unui tren fantoma. Ce-i drept însa, momentul adevarului se apropie cu pasi repezi, iar, în fata urnelor, românii - nu numai ceferistii - vor avea cu totii ocazia sa-i ofere lui Traian Basescu si PD-ului întreaga masura a alesei recunostinte pentru binele pe care ni l-au facut din 1996 încoace. Iar daca dupa aceea îl vom gasi pe megareformator cu lupa, între Nahorniac si Iosipescu Zambrea, va însemna ca poporul român începe sa vada faimoasa luminita de la capatul tunelului."