Despre falsul liberalism al lui Traian Basescu

Fundaţia Horia Rusu a realizat un studiu despre felul în care Traian Băsescu a denaturat conceptul de liberalism, punând semnul egal între măsurile guvernului Boc şi valorile liberale. Analiza efectuată arată că politicile guvernării PDL nu au nicio legătură liberalismul, dar şi că Traian Băsescu, conştient că liberalismul nu se regăseşte în nicio măsură a Guvernului Boc, a adaptat măsurile Guvernului Boc la liberalism. Aşa au ajuns să se numească politica lui Boc liberală şi de dreapta.


Traian Băsescu pretinde că PDL este singurul partid liberal de pe scena politică românească şi arată cu degetul spre USL, pe care o consideră o “uniune socialistă”. De fapt, măsurile guvernului Boc, susţinute şi chiar impuse de Traian Băsescu, sunt pretins liberale, iar efectele acestora, total neliberale.

Incoerenţa dintre retorica liberală a preşedintelui şi măsurile haotice ale guvernării PDL s-au concretizat în măsuri anti-liberale.

Iată câteva exemple din analiza realizată de Fundaţia Horia Rusu care demonstrează că între vorba liberală şi faptă e o diferenţă ca de la cer la pământ:

1. Traian Băsescu a susţinut reducerea aparatului bugetar. În opinia sa, reprezintă una dintre modalităţile de a da conţinut tipului de stat pe care afirmă că îl susţine, acela de stat minimal. Dar statisticile arată că disponibilizările făcute în 2009-2010 nu s-au făcut în administraţia publică centrală, cum a afirmat Traian Băsescu, ci în educaţie şi sistemul sanitar.


2. Traian Băsescu a propovăduit relaxarea fiscală, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea cotei unice, dar s-a ajuns la intervenţii abuzive asupra sectorului privat şi reglementări care au avut consecinţe nefaste asupra economiei. Acordul României cu FMI a fost motivat de presupusa nevoie a unei stabilităţi macroeconomice. Încă de la începutul turbulenţelor economice din România, situaţia a fost fals prezentată: incapacitatea de plată nu a venit din cauza crizei economice, ci pe baza erorilor de guvernare. Pentru ca statul să plătească datoria către FMI, fiecare angajat va trebui să sacrifice aproximativ 117 milioane din veniturile proprii.

Dezastrul economic provocat de guvernarea Băsescu-Boc, pe care cei doi nu l-au recunoscut decât atunci când au aplicat măsurile de austeritate, s-ar putea traduce astfel :

- PIB-ul a scăzut cu 9,1%

- Cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 11,6%

- Numărul salariaţilor s-a diminuat cu 515.300 de persoane

- Rata şomajului a crescut la 7,4%

- Salariul mediu real a scăzut cu 7,2%

- Rata inflaţiei a atins un maxim de 11,9%

- Ponderea creditelor restante în lei a crescut de la 2,2% la 9,4%

- Deficitul bugetar a ajuns la 7,4% din PIB (2009)

- Investiţiile publice au scăzut cu 28%

- Şomajul a crescut de la 4,4% la 7,4%


3. Traian Băsescu a vorbit şi despre necesitatea reformei sistemului sanitar, însă rezultatele măsurilor guvernamentale (majorarea CAS-ului, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, introducerea coplăţii şi desfiinţarea sau unificarea unor spitale) sunt departe de avea vreo legătură cu liberalismul.

4. În ceea ce priveşte reformarea sistemului de pensii, Traian Băsescu a consimţit la adoptarea, prin fraudă, a Legii Pensiilor, a impozitat pensiile şi le-a supus CAS-ului, a restrâns dreptul la pensie, înţeles, în sensul jurisprudenţei CEDO, ca drept de proprietate.

5. Şi în ceea ce priveşte educaţia, lucrurile sunt limpezi. Modul în care a fost adoptată legea Educaţiei, discursurile prezidenţiale cu privire la implementarea acestei legi şi răspunsurile sale la reacţiile justificate ale profesorilor şi părinţilor cu privire la metodele de aplicare ale acesteia, au avut foarte puţin de a face cu spiritul liberal de respect al drepturilor individuale. Ce poate fi liberal în plafonarea salariilor profesorilor? Ce este liberal în ideea că aceiaşi profesori trebuie plătiţi puţin şi nu în funcţie de performanţă şi de efort, ci strict în funcţie de numărul de ore?

Sub paravanul liberalismului, Traian Băsescu şi guvernul Boc ascund politici de finanţare a unor instituţii publice inutile, în fruntea cărora se află membri ai PDL, sau subvenţionarea companiilor care fac afaceri cu statul şi ai căror proprietari se află în relaţii strânse cu oamenii politici aflaţi la putere.

Studiul realizat de Fundaţia Horia Rusu pune faţă în faţă falsul liberalism al lui Traian Băsescu şi soluţiile cu adevărat liberale pe care actualul preşedinte şi guvernul său ar fi trebuit să le adopte pentru a scoate România din criză.

Materialul are 50 de pagini si puteti sa il cititi in intregime aici sau aici.