Duduia declanseaza razboiul pamfletelor.

Va mai amintiti de chiolhanurile cu ziaristi promise de Elena Udrea despre care am scris aici? Ei bine, porcismele se intampla de ceva timp, insa nu stiu daca v-ati dat seama. Cativa ziaristi, unii cu bloguri foooarte cunoscute noua, au muscat deja momeala din buzunarul ministeriabil al Duduii, si presteaza din greu pentru imaginea acesteia. Nu le dau numele. Va las sa va prindeti singuri.

Insa vreau sa va semnalez altceva, cu mult mai amuzant. Stim cu totii ca pamfletul este genul literar care merge brat la brat cu Mircea Dinescu. Ei bine, miscat de faptul ca Duduia i-a mangaiat si botezat mielul la conac, dupa care i-a promis ca portul Cetate va deveni cat de curand un obiectiv turistic important in zona, Dinescu scrie un pamflet “anti-pamflet”. Destul de subtil, voalat, dar totusi de-ajuns de clar, astfel incat cititorii avizati sa se prinda ca injura o publicatie din judetul in care are interese turistice, publicatie care a redat recent luminii tiparului pamfletul lui Nistorescu anti-Duduie.
Ca un cavaler neinfricat, supus doar intereselor turistice ale tarisoarei noastre, fireste, Dinescu isi sufleca manecile, ii mobilizeaza urgent pe cei de la “Mambo Siria” sa transpuna pentru taraf “Land of choice”-ul Nutzicii, si, acompaniat de ei, scrie “revoltat” urmatoarele:

“Întocmai cum barosanii nu se sfiesc să-şi asorteze costumele Armani la şosetele de plastic nespălate, în ziarele lor dodoloaţe, pe foaia dalbă, cerneala tipografică pute, râgâie şi scuipă coji de seminţe în ochii cititorului. Nu-i bai că investitorii, foşti miliţieni sau foşti angrosişti de ciungă, sunt semianalfabeţi, pentru că, vorba aia, nici sula nu ştie carte, că la şcoală a stat tot timpul sub bancă şi n-a fost atentă la ore.
Important e că aceşti indivizi şi-au angajat scribălăi pe post de bodyguarzi şi că, precum băieţii de băieţi din lumea interlopă, care-şi fac dreptate singuri ignorând legile şi autoritatea publică, forţele paramilitare cu pixul la brăcinar pot ataca zonele sensibile, unde interesul poartă fesul patronului.”

Nici Nistorescu nu se lasa mai prejos, aratandu-i cu degetul pe “moralistii” indestulati, vesnic la coada la cantina de partid a Palatelor, care se ciubucesc “cu principiile pe buze”:

“O armată de fandosiţi mă înjură în fel şi chip! Fiecare mă pictează după cum îl duce mintea. Slugile devotate lui Traian Băsescu mă încadrează la decăzuţi morali! Asta pentru că nu ling nimic din ce este al puterii! Dimpotrivă, m-am situat de-a curmezişul la fiecare exces al ei. Şi pe vremea lui Iliescu şi Văcăroiu, şi în timpul lui Radu Vasile şi Emil Constantinescu (mult mai zgârcit în abuzuri!), şi pe vremea lui Adrian Năstase, şi acum, pe ciuma asta politică dominată de Traian Băsescu!
E modul meu de a plăti tăcerea şi lipsa curajului de a protesta de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Dar şi un fel de a presta în spirit european într-o meserie în care mai toată lumea se hăhăie şi ciubuceşte cu principiile pe buze. Am “decăzut moral” pentru că nu vreau nimic de la Palatul Cotroceni şi nici de la Palatul Victoria? Nici măcar un salut sau un strop de consideraţie! Nu am nevoie nici de diplomele şi nici de decoraţiile emise şi ştampilate în aceste palate, pentru că eu cred că jurnalistica, asemeni meseriei de pompier şi aceleia de sanitar, e un mod de a fi în slujba comunităţii.”

Dragut, nu?